Profesor român la o universitate de top din SUA: „Migraţia creierelor din România nu se opreşte prin aruncarea de bani la bugetari“
0Cosmin Ilut, profesor asociat specializat pe macroeconomie şi finanţe internaţionale, la Duke University, una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ superior din lume pe domeniul economic, susţine că este îngrijorat de politica fiscală a României, care în perioadă de dezvoltare economică are deficit mare. Majorarea salariilor bugetarilor nu este, conform economistului, o modalitate eficientă de a stopa migraţia „creierelor”.
Cosmin Ilut este profesor asociat la Duke University, una dintre cele mai bune universităţi private din SUA, aflată pe locul 18 în Topul Shanghai în ceea ce priveşte economia.
luţ a absolvit Universitatea „Babeş-Bolyai”, apoi a făcut un master la Central European University, din Budapesta, după care a făcut doctoratul la Northwestern University, din SUA. Din 2009 predă la Duke University, specializările sale fiind macroeconomia, finanţele internaţionale, preţul activelor şi economia informaţiei.
Iluţ este unul dintre fondatorii ERMAS, Conferinţa Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, al cărei scop este de a aduce împreună cei mai buni specialişti români din domeniu care activează în instituţii de top în special în SUA şi Europa. Cu ocazia ediţiei de anul acesta, care a avut loc între 31 iulie şi 2 iulie, la Facultatea de Studii Economice şi Gestionarea Afacerilor din Cluj-Napoca, el a acordat un interviu pentru „Adevărul”.
Cum vedeţi economia mondială în viitorul apropiat? Credeţi că va veni o nouă criză? Au măsurile economice luate de Donald Trump potenţialul de a influenţa negativ economia mondială?
SUA cunoaşte 10 ani de recuperare impresionantă după recesiune, situaţie care nu are legătură cu măsurile luat de Trump, el doar îşi asumă această creştere. Impactul măsurilor sale nu au fost majore din punct de vedere economic nici în SUA, nici în lume.
Nu cred că va fi o criză. Ultimele 5 recesiuni au fost prezise, dar asta pentru că dacă prezici la câţiva ani criza la un moment-dat aceasta se va produce, la fel cum fiecare ceas stricat indică ora bună de doua ori pe zi. Nu simt că ar fi semne foarte îngrijorătoare.
Probleme văd în slăbirea economiei chineze, care ar putea trage în jos economia globală.
Cum credeţi că evoluează economia României?
Ceea ce e mai îngrijorător este politica fiscală pe care o vedem atât în Europa, cât şi în România, de a avea deficit în perioadă de boom economic. Conform studiilor, stimularea fiscală în timpul unei perioade de creştere nu este la fel de eficientă precum ar fi în recesiune. Apoi, dacă în perioada de dezvoltare economică avem deficit, când vom plăti toate aceste datorii?
Guvernul României a motivat aceste creşteri şi ca pe o măsură de a opri migraţia „creierelor”?
Nu cred că motivul pentru care se pleacă sunt banii. Din punctul meu de vedere motivele pentru care se pleacă sunt structurale, medicii pleacă pentru că nu au condiţii decente de muncă şi trebuie să recurgă la tot felul de artificii pentru a-şi face profesia. Noi, când am plecat, nu ne-am gândit la bani şi dacă acum am lua-o de la capăt, tot am pleca. Problema este cum recompensezi succesul, cum îl evaluezi, cum îl promovezi. Criteriile de promovare în ceea ce priveşte studiile economice în România sunt foarte învechite. Pentru a evita migraţia creierelor ai nevoie de schimbări structurale, nu de „aruncarea” de bani, uniform , fără o evaluare a productivităţii, la bugetari. Astfel, scazi aparent migraţia, dar cei buni tot vor pleca, pentru că problema este una structurală.
Dumneavoastră, în ce condiţii v-aţi întoarce?
Ar trebui să vezi o masă critică de cercetători de succes similari cu tine care se întorc. Este un paradox, pentru că dacă toţi gândim aşa nimeni nu se întoarce. Atunci trebuie o schimbare majoră care să atragă dintr-o dată o masă semnificativă de cercetători. Ar putea face asta cineva care ajunge într-o anumită poziţie de a avea un efect semnificativ, un ministru, un rector...
Pe lângă aceasta, aţi putea să treceţi de problemele pe care le are societatea, sistemul de sănătate, siguranţa pe care ţi-o asigură statul?
Ar fi foarte greu. Totul este gradual, pentru că toate lucrurile acestea se schimbă greu. Pe de o parte mediul profesional e greu de schimbat, iar pe de altă parte foarte greu se pot rezolva aceste probleme de infrastructură medicală, administrativă, de educaţie. De asta, şansele sunt infime ca să ne întoarcem.
În plus, mai avem o mare problemă cu corupţia în România. Cum percepeţi acest fenomen al corupţiei în SUA?
Nu este corupţia generalizată la nivel acesta micro pe care o vedem aici. Acolo nu există angajări pe pile, de exemplu. Este un alt fenomen, acela al recomandărilor personale. Există o reţea de cunoştinţe şi se fac recomandări, dar acestea sunt bazate pe performanţă, pentru că atunci când recomanzi pe cineva, practic, garantezi pentru acea persoană. La nivel macro de business major nu pot să spun cât de mult sunt influenţe ale unor cercuri.
În România există o mare dezbatere legată de eşecul statului de a asigura siguranţa cetăţenilor după cazul Caracal. Oamenii simt că nu pot avea încredere în instituţiile statului. Cum este în SUA?
Există încredere în instituţiile statului. Uneori ele sunt mai puţin dezvoltate. În mare măsură eşti pe cont propriu în America, dar ştiind cât sunt instituţiile de dezvoltate, te poţi baza pe ele.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
