Primul Război Mondial 3D: aparatul din alt secol care te introduce în atmosfera plină de tensiune a primei conflagraţii mondiale

Tehnica 3D, folosită astăzi la urmărirea filmelor comerciale, are precursori în imaginile stereoscopice care permiteau şi acum 100 de ani vizionarea „în perspectivă” a scenelor imortalizate.

La Biblioteca Judeţeană Octavian Goga din Cluj se păstrează o colecţie de peste 90 de fotografii stereoscopice cu evenimente din Primul Război Mondial şi care pot fi văzute „în adâncime”, cu efect similar celui 3D, cu ajutorul unui aparat special, denumit „pantoscop”. 

Ilustraţiile înfăţişează diferite scene de război, de la discuţii şi pregătiri de luptă în tranşee, la prizonieri de război, spitale de campanie şi soldaţi care se îmbăiază, scriu pe o piatră de mormânt, îşi curăţă puştile sau îşi aprind o ţigară. Sunt ipostaziate şi diverse obiective, precum un monument din obuze dedicat soldaţilor germani căzuţi pe front.

„Nu ştim cine a fost fotograful, dar se vede că instantaneele au avut un concept, pentru că prezintă diverse faţete ale războiului”, explică Liana Vescan, responsabil a Compartimentului Colecţii Speciale al Bibliotecii, unde se află fotografiile şi aparatul. Ilustraţiile surprind scene din mai multe ţări, între care Franţa, Belgia, Polonia şi România.

Efect 3 D

Principiul imaginilor stereoscopice constǎ în prezentarea unei imagini din douǎ unghiuri puţin diferite, urmând ca apoi creierul să contopeascǎ aceste imagini într-o singurǎ imagine, tridimensionalǎ. Poza pe care o vede privitorul este compusă practic din două cadre similare alăturate unul altuia pe aceeaşi hârtie fotografică. Fotografia este aşezată pe un mic postament din interiorul „pantoscopului”, iar poza este privită din spatele a două mici locaşuri în faţa cărora îţi fixezi ochii. În primă fază sunt observate ambele imagini, dar în scurt timp are loc suprapunerea vizuală a acestora şi eşti capabil să vezi „în adâncimea” pozei. Aşa vei observa rădăcinile din movila de pământ în faţa căruia s-a pozat un soldat sau pe cel de-al doilea personaj asuns undeva într-o cămară, mult în spatele protagonistului din prim-plan.

Senzaţia pe care o are privitorul este de un realism accentuat, mai ales că este vorba de scene de război. 

Pantoscopul

Atât cele 92 de fotografii stereoscopice, cât şi aparatul cu ajutorul cărora acestea pot fi văzute, au fost procurate de Biblioteca Octavian Goga dintr-un anticariat, în 1991. Aparatul a fost denumit pantoscop, după textul inscripţionat pe el, alăturat stemei Imperiului Austro-Ungar. Fotografiile sunt adnotate în limba maghiară, dar asta nu indică neapărat originea fotografului, potrivit reprezentantului bibliotecii. Este posibil ca acestea să fie doar preluate de autorităţile austro-ungare. 

Colecţia de 92 de fotografiii stereoscopice din Primul Război Mondial a fost transmisă de Bibliotecă, în format digital, Bibliotecii virtuale „Europeana”, fiind inclusă în proiectul lansat odată cu marcarea a 100 de ani de la începutul Primului Război Mondial, Europeana 1914 - 1918.

Alte 200 de fotografii stereoscopice

Pe lângă pozele din Primul Război Mondial, colecţia bibliotecii clujene cuprinde alte aproximativ 200 de fotografii stereoscopice, cu o vechime tot de circa 100 de ani, care înfăţişează însă diferite locuri din Europa. Utilizarea aparatului în epocă era o formă de divertisment, conform reprezentantului Bibliotecii "Octavian Goga".