Primele descoperiri ştiinţifice legate de efectul benefic al bicarbonatului de sodiu

O doză zilnică de bicarbonat de sodiu poate ajuta la reducerea inflamaţiei distructive a bolilor autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, spun oamenii de ştiinţă de la Facultatea de Medicină Georgia din cadrul Universităţii Augusta (SUA).

Cercetătorii au câteva din primele dovezi despre modalitatea în care antiacidul ieftin poate încuraja splina noastră să dezvolte un mediu antiinflamator care ar putea avea efecte terapeutice faţă de bolile inflamatorii, relatează oamenii de ştiinţă, citaţi de Science Daily. 
 

Ei au arătat că, atunci când şobolanii sau oamenii sănătoşi beau o soluţie de bicarbonat de sodiu, acesta devine un declanşator în stomac pentru a produce mai mult acid pentru digerarea mâncării, astfel transmiţând celulelor mezoteliale din splină că nu este nevoie de un răspuns imun protector. „Este cel mai probabil un hamburger nu este o infecţie bacteriană”, este în esenţă mesajul care se transmite, spune dr. Paul O'Connor, fiziolog renal la Departamentul de Fiziologie al Facultăţii de Medicină Georgia (FMG) din cadrul Universităţii Augusta, care este şi autorul studiului.
 

Celulele mezoteliale sunt amplasate în cavităţi ale corpului, cum ar fi în tractul nostru digestiv, şi, de asemenea, acoperă exteriorul organelor noastre pentru a le împiedica mişcări de fricţiune dintre acestea. Cu aproximativ un deceniu în urmă, s-a constatat că aceste celule oferă, de asemenea, un alt nivel de protecţie. Aceste celule au cili mici, care percep mediul înconjurător şi avertizează organele pe care le acoperă că există un invadator şi că este nevoie de un răspuns imun.

2 săptămâni de apă cu bicarbonat

Oamenii de ştiinţă de la FMG au descoperit că bând bicarbonat de sodiu se transmite splinei – care face parte din sistemul imunitar – un mesaj de reducere a răspunsului imun. „Desigur, bicarbonatul de sodiu afectează splina şi credem că face asta prin celulele mezoteliale", spune O'Connor.
 

În splină, la fel ca în sânge şi rinichi, cercetătorii au descoperit după ce s-a băut apă cu bicarbonat de sodiu timp de două săptămâni, o schimbare a populaţiei de celule macrofage imune: celulele M1 care provoacă inflamaţia au fost înlocuite cu celule M2 – care reduc inflamaţia. Celulele macrofage, cunoscute pentru abilitatea lor de a consuma deşeurile din organism cauzate de celulele rănite sau moarte, ajung primele când se declanşează semnalul de răspuns imun. 

Animalele de laborator analizate aveau probleme de hipertensiune arterială şi boala cronică a rinichilor, probleme la care i-au făcut pe cercetători să se gândească la bicarbonatul de sodiu. 

Efecte în boala renală

Una dintre multele funcţii ale rinichilor este echilibrarea compuşilor importanţi precum acidul, potasiul şi sodiul. În cazul bolii renale, funcţia renală este afectată şi una dintre problemele care rezultă poate fi că sângele devine prea acid, spune O'Connor. Consecinţele semnificative pot include un risc crescut de boală cardiovasculară şi osteoporoză.
 

„Această afecţiune cauzează eşecul întregului organism”, spune O'Connor. Studiile clinice au arătat că o doză zilnică de bicarbonat de sodiu nu poate numai să reducă aciditatea, ci şi progresia lentă a bolii renale şi este acum o terapie oferită pacienţilor. „Am început să ne gândim, cum încetineşte bicarbonatul de sodiu progresia lenta a bolii de rinichi?”, spune O'Connor.

Cercetătorii au observat un număr redus de celule macrofage M1 şi un număr crescut de celule macrofage M2s în cazul bolii renale după ce a fost consumat bicarbonat de sodiu. Acelaşi răspuns a fost obţinut şi pe cobai fără probleme renale. Un răspuns similar au obţinut şi când în cadrul studiului studenţi sănătoşi au băut bicarbonat de sodiu dizolvat într-o sticla de apă. Schimbarea de la mediu inflamator la unul antiinflamator s-a întâmplat în toate situaţiile, spune O'Connor: „Am văzut aceleaşi efecte în rinichi, în splină, acum o vedem în sângele periferic".

Schimbarea, spune el, se datorează probabil conversiei crescute a unora dintre celulele proinflamatoare în celule antiinflamatoare combinată cu producţia unei cantităţi mai mare de celule macrofage antiinflamatoare. Oamenii de ştiinţă au văzut, de asemenea, schimbări în alte tipuri de celule imunitare, cum ar fi mai multe celule T de reglementare, care în mode general reduc răspunsul imun astfel încât să nu fie atacate propriile ţesuturi ale corpului. 

Neuronii din splină 

Această schimbare antiinflamatoare a fost menţinută timp de cel puţin patru ore la om şi trei zile la şobolani. Efectele găsite au fost legate de „conversaţia” dintre celulele mezoteliale şi splină noastră cu ajutorul acetilcolinei. O parte din noile informaţii despre celulele mezoteliale este că acestea seamănă cu neuronii, care folosesc de asemenea acetilcolina pentru comunicarea chimică.
 

Acest „tratament” cu bicarbonat de sodiu atenueaza de asemenea inflamaţia şi severitatea bolii în artrita reumatoidă, au raportat cercetatori de la Institutul de Cercetari Medicale Feinstein în 2016 în revista Academiei Naţionale de Ştiinţe (Proceedings of the National Academy of Sciences). O'Connor speră că băutura pe bază de bicarbonat de sodiu poate produce într-o bună zi rezultate similare pentru persoanele cu boli autoimune. „Nu se opreşte de fapt o funcţie a organismului, doar se obţine un anumit răspuns, dând un stimul antiinflamator. Există potenţialul unei modalităţi foarte sigure de a trata o boală inflamatorie”, spune autorul. 
 

Splina a crescut în dimensiuni odată cu consumul de bicarbonat de sodiu, oamenii de ştiinţă punând asta pe seama stimulului antiinflamator pe care îl produce. Infecţia poate, de asemenea, să sporească dimensiunea splinei, iar medicii adesea palpează splina atunci când suspectează o infecţie în corp. 

Citeşte şi

Legătura între dietă şi cancer: rolul aminoacizilor în „înfometarea“ tumorilor

Cum poţi să previi obezitatea fără a-ţi schimba major dieta. Descoperirile făcute de cercetători în legătură cu postul