Primăria din România care va introduce ajutorul pentru bone. Câţi bani vor primi părinţii şi ce spun specialiştii

Primăria din România care va introduce ajutorul pentru bone. Câţi bani vor primi părinţii şi ce spun specialiştii

Circa 1.000 de copilaşi au rămas fără loc la creşă  la Cluj-Napoca.

Primăria Cluj-Napoca a lansat, pentru consultare publică, proiectul privind acordarea unui ajutor familiilor cu copii mici pentru plata bonelor, în contextul deficitului masiv de locuri în creşe. „Proiect electoral nefezabil“, spun unii părinţi. „E imposibil de implementat juridic“, susţin specialiştii.

Soluţia a fost propusă în condiţiile în care aproximativ 1.000 de copii mici au rămas anul acesta fără loc în creşă. Astfel, familiile vor primi între 250 de lei şi 710 lei pe lună pentru a acoperi o parte din suma necesară plăţii bonelor. Aceasta în condiţiile în care, pe piaţa neagră, adică fără contract înregistrat, salariul cerut de o bonă pe lună începe de la 2.000 de lei, respectiv între 10 şi 15 lei pe oră.
 
După încheierea consultării publice şi primirea avizului pe care Primăria Cluj-Napoca l-a solicitat pentru proiect Curţii de Conturi, proiectul va putea fi propus Consiliului Local spre aprobare.


Condiţii de obţinere a fondurilor
 

Prima condiţie pentru obţinerea ajutoarelor se referă la veniturile nete lunare pe membru de familie, care nu trebuie să depăşească 3.500 de lei. Astfel, pentru un venit net pe cap de familie de până la 2.080 de lei, s-a propus acordarea celui mai mare ajutor: 710 lei lunar. Apoi, ajutorul scade gradual în funcţie de venituri 550 de lei lunar (venituri între 2.081 – 2.500 de lei),   390 de lei (venituri între 2.501- 3.000) şi 250 de lei (venituri între 3.001-3.500 de lei).
 
Banii se vor da părinţilor care nu beneficiază de  concediu şi de indemnizaţia acordată pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv până la 3 ani în cazul copiilor cu handicap. 

O altă condiţie se referă la faptul că părintele sau reprezentantul legal trebuie să locuiască statornic cu copilul. 

De asemenea, pentru primirea ajutoarelor, părinţii trebuie să prezinte un contract de prestări servicii cu o persoană juridică sau fizică autorizată acreditată ca furnizor de servicii sociale şi care deţine licenţa de funcţionare pentru serviciile de îngrijire şi supraveghere a copilului pe timpul zilei prestate de bone. 
 

Administrator agenţie de bone: „Ideea este bună, dar nu poate fi implementată“

Adela Popovici, administratoarea unei agenţiei de bone din Cluj-Napoca, susţine că „ideea proiectului este bună, doar că nu poate fi implementăt”.

Motivul este legat de condiţia conform căreia părintele trebuie să prezinte Primăriei un contract cu o persoană juridică sau fizică autorizată acreditate în prestarea serviciilor de bone. 

În primul rând, „legislaţia referitoare la gestionarea profesiei de bonă nu e completă, neavând norme metodologice, astfel că acum e imposibil ca o persoană fizică să angajeze bonă. Nu se poate face acest lucru nici prin intermediul unor agenţii specializate, doarece nu există cadru legislativ ca agenţiile să angajeze bonele respective”, explică Adela Popovici. 
 
 

„Nu ştiu să existe o persoană fizică autorizată ca bonă la Cluj“

 
Mai rămâne varianta încheierii unui contract cu o persoană fizică autorizată ca bonă. „Teoretic se poate face, practic eu nu ştiu din toată experienţa mea de mai bine de 7 ani din domeniu, să existe o persoană fizică autorizată ca bonă la Cluj. Dacă există una sau două, acestea sunt excepţii”. Explicaţia constă în faptul că la Cluj, cel puţin, profesia de bonă este una temporară: „Ajung bone persoane talentate cu copiii care au studii tangenţiante şi fac această meserie temporar, fie persoane care provin din sistemul de educaţie care doresc completarea veniturilor, fie studenţi, persoane care au avut o carieră în alt domeniu şi din motive personale au fost nevoite să stea acasă cu copiii şi au căpătat compentenţe foarte valoroase”. 
 
 

O bonă câştigă circa 2.000 de lei 


Pentru a fi bonă este nevoie de un curs de 3 luni, jumătate teorie/jumătate practică, şi un nivel minim de studii de 8 clase. În Cluj-Napoca, o bonă câştigă circa 2.000 de lei, spune specialista. Ea crede că „proiectul e bine gândit, doar că nu poate fi implementat. Nu au cules toate datele. Poate intenţonează Primăria să scoată un val de cursanţi de specialitate care să-şi facă PFA? Primăria are puterea de a întoarce roata”.
 
Gabriel Florea, de la site-ul „ebona.ro”, care pune în legătură părinţii cu viitoarele bone, spune că ideea este bună, dar că sumele sunt foarte mici. „Banii ăştia nu le ajung de abonament. Mai bine să strângă banii aceştia şi să-i folosească la construirea de creşe, că acestea rămân şi pentru viitor. 


Părinţii: „E aşa ...înainte de alegeri“

Unul dintre reprezentanţii părinţilor care au fost la discuţii cu Primăria în urma protestelor de anul trecut consideră că proiectul Primăriei este nefezabil: „Mai sunt câteva săptămâni până când se deschid creşele...Plus că încă nu au OK-ul de la Curtea de Conturi. E aşa...înainte de alegeri...” Clujeanul este de părere că „nepăsarea autorităţilor continuă mult şi bine. Cât timp se găsesc spaţii pentru sedii de partide, cabinete de parlamentari, ONG-uri şi nu pentru copii...Trageţi dumneavoastră concluzia”. În plus, acesta susţine că o bonă costă „minimum 1.800 de lei lunar” şi nu se găsesc pe piaţă bone acreditate, aşa cum cere proiectul Primăriei. De asemenea, clujeanul atrage atenţia că doar de la 3 ani se pot duce copiii la grădiniţă, în condiţiile în care ajutoarele se dau până la 2 ani. 
 
În urma discuţiilor, părinţii clujeni au venit cu mai multe soluţii. Vezi aici care sunt acestea. 
 

Soluţia dată de un clujean: „Construirea de grădiniţe în regim de urgenţă“

Weber Zoltán Árpád, un alt clujean care s-a implicat în rezolvarea problemei lipsei creşelor, a declarat: „Din punctul meu de vedere soluţia propusă este una provizorie, sper să ajute familiile, care nu au prins loc de creşa publică. Soluţia generală este de a construi în special în noile cartiere creşe şi grădiniţe noi în regim de urgenţă, toate investiţiile să fie publice. Pentru a susţine aceasta iniţiativă am depus o propunere in cadrul programului de bugetare participativa, propunere de proiect care susţine acest demers. Sper ca propunerea sa fie acceptata şi supusa votului popular.”
 
De asemenea, Weber a trimis Primăriei o propunere inspirată de la municipalitatea din Oradea: „Rog Primăria şi Consiliul Local Cluj Napoca împreuna cu Consiliul Judeţean Cluj ca proprietar Tetarom 1 şi 2 sa colaboreze pentru a construi in regim de urgentă in cadrul celor 2 parcuri industriale Tetarom 1 şi 2, câte un minicomplex care sa conţine minim  1-2 grupe de crese şi minim 3 grupe de Grădiniţe.
 
Astfel, părinţii care lucrează în aceste parcuri industriale ar fi mult mai liniştiti ştiind că copiii lor sunt aproape de ei, respectiv nu sunt stresaţi cu plecarea la oră fixă de la birou ca sa ajungă la creşele şi grădiniţele pe care le frecventează copiii lor în această perioadă”.
 
Citeşte şi
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: