Primăria Cluj va implementa sistemul anti-mită cu bani de la UE. Au existat două dosare răsunătoare de corupţie
0
Primăria Cluj-Napoca a obţinut o finanţare de 82.000 de euro de la Uniunea Europeană pentru a combate corupţia în administraţia publică. Municipalitatea clujeană a fost zguduită, anii trecuţi, de două mari cazuri de corupţie: fostul primar Sorin Apostu şi viceprimăriţa Anna Horvath.
Consilierii locali clujeni vor dezbate, în şedinţa de săptămâna viitoare, un proiect de hotărâre privind „Consolidarea capacităţii municipiului Cluj-Napoca în implementarea măsurilor anticorupţie”. Municipalitatea a depus un proiect de finanţare în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020
Obiectivul general al proiectului este eficientizarea activităţilor de prevenire şi combare a corupţiei în administraţia publică locală, promovarea eticii şi integrităţii şi creşterea transparenţei în procesul decizional.
Obiectivele specifice sunt: creşterea gradului de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei şi a indicatorilor de evaluare; creşterea gradului de conştientizare a efectelor corupţiei la nivelul personalului din administraţia publică locală şi în rândul cetăţenilor şi îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor personalului şi aleşilor locali în ceea ce priveşte măsuri anticorupţie.
Proiect de 82.000 de euro
Proiectul a fost selectat la finanţare în luna octombrie a acestui an. Valoarea totală eligibilă este 414.000 de lei (circa 82.000 de euro) din care contribuţia proprie a municipalităţii este de circa 8.200 de lei. Durata proiectului este de 12 luni.
Proiectul prevede:
1. Realizarea unui studiu privind percepţia în rândul cetăţenilor şi a angajaţilor primăriei cu privire la corupţie
2. Identificarea şi monitorizarea riscurilor şi vulnerabilităţilor de corupţie sau a incidentelor de integritate
3. Implementarea şi certificarea sistemului de management anti-mită conform prevederilor ISO 37001:2016
4. Organizarea unei campanii de conştientizare publică şi de educaţie anti- corupţie
5.Dezvoltarea unor programe de educaţie pentru prevenirea corupţiei în rândul personalului administrativ şi a aleşilor locali.
6. Activităţi de informare şi publicare cu privire la proiect.
Standardul de management anti-mitră ISO 37001:2016 are scopul de a ajuta organizatiile in lupta impotriva coruptiei, prin stabilirea unei culturi corporatiste bazate pe integritate, transparenta si conformitate. Standardul, chiar daca nu poate garanta eradicarea coruptiei, poate oferi ajutor în punerea in aplicare a unor masuri eficiente de prevenire si combatere. Sistemul de management anti-mita poate fi un sistem de sine statator sau integrat cu alte sisteme de management, cum ar fi cel de calitate, mediu si siguranta si securitate ocupationala.
Fost primar al Clujului, patru ani şi şase luni după gratii
Cel mai răsunător caz de corupţie din Primăria Cluj-Napoca este cel al ex-primarului Sorin Apostu (colegul de partid şi succesorul lui Emil Boc după ce acesta a fost desemnat premier al României), care a fost condamnat, în iulie 2014, definitiv şi irevocabil, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a pronunţat pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, din care se scad cele 11 luni executate în arest preventiv.
Soţia acestui şi omul de afaceri Călin Stoia au primit condamnări cu suspendare. Dosarul „Apostu”, ex primarul Clujului acuzat de acte de corupţie, este finalizat după trei ani de procese cu o decizie de condamnare.
Fostul edil de Cluj este acuzat de DNA că a luat mită 127.052 de euro. În perioada 2010-2011, omul de afaceri Călin Stoia, în calitate de administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A., i-ar fi dat fostului primar Sorin Apostu suma de 45.000 de euro, pentru ca acesta să-i favorizeze firma în obţinerea contractului de salubrizare a municipiului Cluj-Napoca.
Potrivit aceluiaşi rechizitoriu al DNA, denunţătoarea Aspazia Droniuc a susţinut că i-a dat mită primarului pentru a obţine contracte de asigurare a parcului auto al regiei de transport în comun. „Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, inculpatul Sorin Apostu a angrenat-o în activităţile sale şi pe soţia sa, inculpata Monica Undina Apostu, avocat în cadrul Baroului Cluj, astfel că banii pretinşi ca obiect al infracţiunilor de corupţie erau primiţi prin intermediul cabinetului de avocatură al soţiei, sub falsa justificare a unor contracte de consultanţă", arăta DNA.
Vicerprimar mituit cu bilete la Untold şi Electric Castle
Curtea Supremă a condamnat-o, în 2019, pe Anna Horvath, vicepreşedintele UDMR, la 2 ani de închisoare cu suspendare şi 100 de zile de muncă în folosul comunităţii pentru infracţiunea de trafic de influenţă. Decizia instanţei este definitivă.
Anna Horvath fusese condamnată în martie 2018, în primă instanţă, de Curtea de Apel Cluj la 2 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, infracţiuni comise din funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca.
Horvath Anna a fost trimisă în judecată de DNA, în 20 decembrie 2016, pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor. Politicianul a fost acuzat că, în perioada februarie-mai 2016, şi-a folosit influenţă pe lângă funcţionari publici din Primărie pentru „urgentarea avizării unor proiecte imobiliare" pentru care omul de afaceri Fodor Zsolt avea interese economice.
Horvath ar fi cerut în schimb 60 de abonamente la două festivaluri de muzică pentru voluntarii care o sprijineau în campania electorală pentru alegerile locale. Pe 21 martie 2017, Horvath Anna a demisionat din funcţia de viceprimar.
Anna Horvath, vicepreşedinte executiv al UDMR şi fost viceprimar al Clujului, a fost condamnată, pe 23 martie, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Decizia nu era definitivă, şi a fost atacată cu apel la instanţa supremă.
„Conchizând, coroborând şi analizând toate probele administrate, văzând şi modul în care s-au derulat evenimentele, apreciem că a fost dovedită dincolo de orice dubiu vinovăţia celor doi inculpaţi în comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora, fiind evident faptul că suma de 20.000 lei reprezintă contravaloarea foloaselor materiale pretinse de inculpata în vederea recompensării voluntarilor ce activau în campania electorală în schimbul sprijinului acordat de către această inculpatului pentru soluţionarea favorabilă a cererilor acestuia", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj în acest caz.
Acuzaţiile Annei Horvath: „România e un stat securist”
În ceea ce priveşte infracţiunea de spălare de bani, Curtea a arătat că această există în formă coautoratului, având în vedere faptul că cei doi inculpaţi au decis la dată de 13 mai 2016 să disimuleze remiterea sumei de 20.000 lei prin încheierea unui contract de sponsorizare fictiv şi interpunerea unor persoane juridice.
Imediat după condamnare, Anna Horvath susţinea că nu o surprinde decizia instanţei şi acuză că România este un stat securist: "Aş minţi dacă aş spune că mă surprinde decizia de astăzi. Apropiaţii mei ştiu că m-am pregătit pentru orice eventualitate. Nu pentru că aş fi comis o ilegalitate, ci pentru că, în ultimele 525 de zile, am constatat pe propria piele că România este un stat securist".
Instanţa a arătat că, în cazul Annei Horvath, s-a dat o condamnare cu executare, deoarece această nu şi-a dat acordul de a presta muncă în folosul comunităţii.
Vă mai recomandăm:
Politicienii corupţi ai Clujului: de la "Apostu fifty-fifty" la Uioreanu "15 la sută"
Se încarcă comentariile...
