Preşedintele TIFF: „Mă bucur că într-un fel sau altul am luat faţa Cannes-ului“. Culisele aducerii lui Nicolas Cage la Cluj
0Cum a ajuns un festival de film dintr-un oraş transilvănean să „ia faţa” celebrului festival de la Cannes, cum a fost convins Nicolas Cage să vină la Cluj şi care sunt surprizele ediţiei de anul acesta – sunt câteva dintre întrebările la care a răspuns preşedintele TIFF, Tudor Giurgiu, într-un interviu pentru „Adevărul”.
Nicolas Cage, invitatul special al TIFF-ului care începe în acest final de săptămâna la Cluj (31 mai – 9 iunie), a trăit, pe vremea când voia să scrie un roman horror, într-o casă „bântuită” din New Orleans, aşa că, în 2011, când a filmat în România „Ghost rider” nu a putut rata ocazia de a vedea pădurea bântuită Hoia-Baciu din Cluj. L-a impresionat atât de mult încât a luat de aici o creangă pe care a dus-o în cabana lui din Glastonbury.
Pasiunea pentru mister, dar şi faptul că-i place România, s-au numărat printre motivele pentru care Nicolas Cage a acceptat să vină între 31 mai şi 2 iunie în Cluj-Napoca, la TIFF, festival care-i va acorda un premiu pentru întreaga carieră.
Tudor Giurgiu, preşedintele TIFF, a povestit pentru „Adevărul” cum a reuşit festivalul să „ia faţa Cannes-ului”, cum s-a reuşit aducerea marelui actor american, despre surprizele care-i aşteaptă pe cinefili, despre importanţa serialelor etc.
„Cu Alain Delon se încheie o epocă dedicată unei epoci de glorie a filmului”, spuneaţi în urmă cu 2 ani şi promiteaţi că veţi invita şi actori mai în vogă. La TIFF 2018 se văd primele rezultate: vine Nicolas Cage. Cum aţi ajuns să-l invitaţi pe celebrul actor american?
Spuneai de Alain Delon, mă bucur că, într-un fel sau altul, am luat faţa Cannes-ului (Delon primeşte anul acesta premiul pentru întreaga carieră la Festivalul de la Cannes-nr) ceea ce e o chestiune interesantă, dar care cumva spune multe: am încercat de atâta timp să-l aducem pe Alain Delon, dar Cannes-ul a reuşit să-l convingă abia acum şi încă mai sunt mulţi care-i chestionează varii comentarii sau poziţii. Cariera lui a fost remarcabilă şi mă bucur că l-am avut invitat la Cluj şi că a fost fabulos: Piaţa Unirii nu a fost atât de plină niciodată.
Despre invitaţii noi, nu a fost un obiectiv de a-l aduce neapărat pe Nicolas Cage, dar recunosc că e unul din actorii mei favoriţi şi pelicule precum „Leaving Las Vegas” sau „Wild at heart” sunt pentru mine filme cult.
TIFF i-a acordat lui Alain Delon Premiul pentru întreaga carieră cu un an înainte de Festivalul de la Cannes
A fost dificil să-l convingeţi pe Nicolas Cage să vină la TIFF?
A fost o surpriză, eu nu-mi imaginam că va veni, pentru că de câţiva ani se întâmplă un fenomen foarte interesant, e foarte mult de lucru la ei acolo, datorită Netflix-ului, Amazonului, platformelor care încep să producă conţinut. Agenţii noştri au contactat mai mulţi actori/regizori care lucrează la Hollywood şi de care ne place. Întâmplarea a făcut ca Nicolas Cage să aibă liber, şi-a dorit să vină, cred că a avut o experienţă foarte bună în România, el a lucrat la două sau trei filme aici. A fost liber şi mă bucur că a putut să vină.
Cum se decide în fiecare an cine sunt actorii invitaţi?
Avem nişte liste de preferinţe, nu numai cu actori, ci şi cu regizori, personalităţi care au dat ceva filmului în anii de când sunt activi, indiferent că au 30 de ani sau 70 de ani. E o listă foarte personală şi reflectă cumva gusturile noastre pentru că, până la urmă, tot festivalul, aşa cum am spus, e făcut şi e gândit de cei pe care îi vezi, de Mihai (Mihai Chirilov, director artistic al TIFF), de Cristi (Cristi Hordilă, managerul festivalului-nr), Oana Giurgiu (director executiv-nr), de mine. Opţiunile, gusturile noastre ale celor din board-ul festivalului se regăsesc în ceea ce se vede la TIFF, inclusiv în ceea ce-i priveşte pe invitaţi.
Programul lui Nicolas Cage
Tot anul trecut spuneai că un festival de film nu mai poate fi conceput fără seriale. Anul acesta, ce vedete de serial aţi încercat să aduceţi?
Ce mi-aş dori, şi spuneam că poate se va întâmpla pe la finalul festivalului, este să aducem şi actori tineri care poate pentru generaţia mea nu sunt relevanţi, dar sunt actori care joacă în seriale mari precum Game of Thrones şi altele, seriale care pentru cei de 18 ani şi nu numai sunt serialele cult ale momentului. De ani de zile o chemăm e Tilda Swinton, de exemplu, una dintre actriţele mari care face multe filme independente, dar e imposibil să ne potrivim calendarele.
Ce mi se pare important e că probabil, dacă acum ar trebui să „naştem” un festival, probabil că aş face un festival care are în conţinut serii, mini-serii TV, seriale, zona asta mi se pare în momentul foarte pasionantă şi vie.
Pe tine te-a prins fenomenul acesta al serialelor? Ai seriale pe care le urmăreşti?
Sincer, nu am timp, nu am văzut nici măcar un episod din Game of Thrones, dar am văzut „Casa del papel”, un serial spaniol extraordinar, eram fan House of cards, un pic din Homeland, n-am văzut Black Mirror, deci nu prea ţin pasul, dar... mi se pare că sunt produse atât de bune, ce fac danezii, ce fac israelienii, creativitatea e fantastică.
Nicolas Cage va avea un program special pe parcursul vizitei?
Încă nu am fixat programul lui, ştiu că vrea să vadă puţin din împrejurimile Clujului, dar n-am fixat încă în detaliu. M-aş bucura să poată şi să vrea să vină la Bonţida fiindcă castelul arată extraordinar. El zboară a doua zi foarte devreme, luni, şi sper totuşi să aibă timp. Stă din 31 mai şi pleacă pe 3 iunie. Ştiu că am mai fost în România şi la Cluj, şi i-a plăcut. Pe 2 iunie, Nicolas Cage va susţine, de asemenea, un masterclass, unde se va putea întâlnii cu fanii.
Nicolas Cage, invitat special la TIFF 2019.
De ce joacă mari actori în filme „mici”
Apropo de staruri, de ce după o anumită vârstă anumiţi actori extraordinari intra într-un con de umbră sau ajung să fie distribuiţi în filme de o calitate îndoielnică? Vorbesc despre actori mari precum Nicolas Cage, Robert de Niro şi alţii.
Cred că se întâmplă un fenomen firesc, după ce ai demonstrat tot ce ai putut demonstra, ai câştigat, eventual, un Oscar, vine şi o perioadă în care te gândeşti la ziua de mâine, la familie, încep să apară lucruri care ţin de siguranţa ta şi de faptul că orice rol, sunt exemple clasice de oameni care au slăbit s-au îngrăşat, au acceptat să facă filme pe bani foarte puţini numai din dorinţa de a face ceva deosebit, au stat departe de casă, de familie, ai suferit tot felul de transformări, ori cât de des poţi să faci procesul ăsta. Ei nu trebuie învinuiţi, cred că e un fenomen foarte normal şi asta nu-i face pe ei actori mai slabi, mai proşti.
Uite, Nicolas Cage a făcut anul trecut un film fabulos - Mandy, un horror lăudat de toată lumea, de Niro la fel. Da, a făcut comedii romantice, a făcut tot felul de filme, dar el rămâne un mare actor. Probabil că nici nu i se mai propun scenarii interesante sau lucruri care să fie la el de provocatoare cum a fost colaborarea cu Scorsese la „Raging bull” sau alte proiecte.
Pe de altă parte, se poate întâmpla la 80 de ani să revii spectaculos în lumina reflectoarelor, cum a făcut Christopher Plummer, un actor foarte bun ignorat de Hollywood aproape 20 de ani şi a revenit cu filmul „Beginners” al lui Mike Mills şi de atunci joacă în draci. E o meserie extrem de bizară în care, de fapt, nu există reguli.
Spune-mi cinci filme pe care nu le-ai rata anul acesta la TIFF?
Nu aş rata în mod clar filmul columbian „Monos”, din competiţie, un film la care eu am rămas cu gura căscată la Festivalul de la Berlin, odată ce s-a terminat. Un film incredibil. Filmul „Monştri” al lui Marius Olteanu, un film de debut de o emoţie şi un rafinament incredibil de bine făcute. Filmul chinezesc „Lungul drum al zilei către noapte”, „La Gomera” al lui Corneliu Porumboiu şi mult dezbătutul film polonez „Cler” (Clergy), care a avut peste 2 milioane de spectatori în Polonia.
Dar evenimente?
Recomand în mod special un cine-concert de la finalul festivalului făcut şi gândit de Jean Michel Bernard, un mare compozitor de muzică de film care a lucrat cu regizori precum Michel Gondry sau Martin Scorsese. Apoi, un alt cine-concert al chitaristului Gary Lucas - care va acompania live proiecţia filmului mut chinezesc restaurat „Zeiţa”, unul dintre cele mai populare titluri din Epoca de Aur a cinematografiei chineze. Evenimentul are loc la Biserica Piaristă.
Apoi, un eveniment important este expoziţia de costume de film semnată de Oana Păunescu, probabil, cea mai importantă şi activă persoană creatoare de costume de film din România.
În plus, vom mai face dezbateri după film la multe pelicule din program. E un film care, sunt convins, va provoca multe dezbateri – „Hope frozen” – unde vom invita medici, oncologi, specialişti în futurologie.
În plus, sunt petrecerile tradiţionale din partea a doua a festivalului. Nu mai avem anul acesta un chef special, dar vrem să facem o petrecere de majorat pentru toţi puştii, toţi clujenii de 18 ani care vor împlini 18 ani între 31 mai şi 9 iunie. Cred că e micul nostru cadou pentru ei.
„Cred că e un moment de răscruce”
Spuneai la conferinţa de presă că vom avea o ediţie „destul de politică”. Am văzut că ai apărut şi într-un clip de promovare a spiritului civic cu privire la mersul la vot. Pe de altă parte, foarte mulţi artişti, mai mulţi ca niciodată se implică în demersuri de acest gen. De ce crezi că se întâmplă asta acum?
Părerea mea este că nimic nu e întâmplător, pentru că de atâtea ori ni s-a întâmplat să auzim în jurul nostru sintagma asta: „de ce să mă duc la vot? Nu am cu cine. Nu se va schimba nimic, toţi sunt o apă şi un pământ. Politica e la fel”, iar chestia asta e foarte deranjantă
Eu nu idealizez politica, ba dimpotrivă sunt exemple de habarnism politic, incompetenţă, mitocănie, dar am văzut şi exemple de seniori ai politicii, exemple de oameni ce-şi bat capul să facă legi, care se luptă parlament să-şi reprezinte bine alegătorii. M-aş bucura ca tinerii să înţeleagă că de fapt a merge la vot, a te implica, înseamnă a mandata nişte oameni să te reprezinte, ori chestia asta e esenţială dacă vrem să fim bine reprezentaţi şi să avem legi care să funcţioneze, să fie in interesul cetăţenilor. Toate chestiunile astea ţin de implicare şi de atitudine civică. Mă bucur că oamenii vizibili s-au raliat acestor iniţiative. Cred că e un moment de răscruce.
Citeşte şi
Cum a ajuns cea mai băntuită pădure din lume, Hoia Baciu, acasă la Nicolas Cage
Se încarcă comentariile...
