Premieră în România: Inspectoratul Şcolar Cluj plăteşte daune unor elevi pentru discriminare lingvistică

Părinţii elevilor discriminaţi solicită scuze de la fostul inspector şcolar. FOTO: Kiss Gabor

Decizia închiderii unei clase de arte plastice de la Liceul Teoretic Apáczai Csere János din Cluj-Napoca a fost luată prin discriminare, a deciz Curtea de Apel Bucureşti. Inspectoratul Şcolar şi Ministerul Educaţiei vor plăti daune de 60.000 de lei.

Asociaţia Advocacy Group for Freedom of Identity (AGFI) susţine, într-un comunicat de presă, că a câştigat primul proces din România în care o instanţă acordă despăgubiri pentru un caz de discriminare lingvistică. Curtea de Apel Bucureşti prin Decizia nr. 1634.A/04.12.2019 a hotărât că zece elevi maghiari din Cluj-Napoca vor trebui despăgubiţi cu câte 6.000 lei, pe motiv că decizia din 2016 a Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj de a închide clasa de arte plastice din Liceul Teoretic Apáczai Csere János a fost luată prin discriminare.

2016 – începuturile cazului Apáczai  

Din comunicatul transmis presei rezultă că „Acest caz a început în 2016 când inspectorul general de la acea dată Valentin Claudiu Cuibus (actual consilier judeţean) a decis că nu va aproba funcţionarea singurei clase de arte plastice în limba maghiară din judeţul Cluj (şi chiar din regiune) pentru cei 16 elevi care au optat să înceapă clasa a 5-a în aceasta. Această situaţie nu a găsit rezolvare nici la secretarul de stat responsabil pentru educaţia în limbile minorităţilor András Király, care a fost nominalizat în funcţie de UDMR.

Acesta nu a dat niciun răspuns relevant la întrebările care i-au fost adresate de Inspectoratul Şcolar, de şcoală şi de către părinţi. Cu toate că ar fi avut autoritatea în baza funcţiei pe care o avea, nu a contribuit la rezolvarea cazului.

Decizia privind discriminarea

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) prin decizia nr. 273/26.04.2017 a constatat că Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj i-a discriminat pe aceşti elevi. Această decizie a CNCD urgenta rezolvarea acestui caz de către Inspectorat şi Ministerul Educaţiei. Bazându-se pe decizia CNCD, 12 dintre cei 16 copii au reafirmat opţiunea lor privind educaţia în clasa de arte plastice, astfel că părinţii lor au formulat o cerere către Inspectorat şi Minister ca din septembrie 2017 să poată învăţa mai departe în clasa a 6-a în profilul de arte plastice. Nu doar că problema nu a fost rezolvată urgent, din contră:

• Inspectorul general Valentin Claudiu Cuibus, la o întâlnire cu părinţii şi reprezentanţii din partea Asociaţiei AGFI, într-un limbaj cinic a declarat că decizia CNCD poate fi ignorată, fiind doar o părere, astfel că îşi va da acordul pentru deschiderea acestei clase. În urma acestei întâlniri cu efect descurajator, au rămas zece elevi care doreau să opteze în continuare pentru învăţământ în profil de arte plastice.

• Ministerul Educaţiei a ignorat atribuţiile sale prevăzute de lege şi nu a luat nicio decizie în privinţa clasei a 6-a pentru care ar fi optat cei zece elevi în anul şcolar 2017/2018, preferând să dea nişte răspunsuri absolut irelevante la cererea adresată de către elevi, fără a răspunde la subiectul cererii.

În septembrie 2017 nici Inspectoratul, nici Ministerul nu au luat o decizie pentru înfiinţarea clasei de arte plastice în ciuda deciziei CNCD. Totodată anul şcolar a început fără ca în judeţul Cluj să fi fost cel puţin o clasă de arte plastice pentru elevii de clasa a 5-a.

 Acţiunea pentru despăgubiri  

În mai 2018 zece dintre copiii discriminaţi au acţionat în judecată Inspectoratul şi Ministerul în faţa Tribunalului Bucureşti. În data de 8 noiembrie 2018, instanţa, prin hotărârea nr. 1975/2018, a constatat răspunderea celor doi pârâţi şi a hotărât ca fiecare reclamant să fie despăgubit cu suma de 5.000 lei.

Această hotărâre a Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de către ambii pârâţi, precum şi de către reclamanţi. Curtea de Apel Bucureşti prin hotărârea nr. 1634.A/04.12.2019 a constatat din nou vinovăţia celor instituţiilor pârâte şi a majorat despăgubirea la suma de 6.000 de lei pentru fiecare elev reclamant.

Hotărârea Curţii de Apel a fost atacată prin recurs de către Inspectorat şi Minister, care ar fi putut rezulta în rediscutarea cazului. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul prin hotărârea nr. 1572/14.09.2021, astfel că hotărârea nr. 1634.A/04.12.2019 a Curţii de Apel Bucureşti a devenit definitivă.

Premieră în România

Cauza a fost închisă definitiv. Prin prezentul comunicat de presă părinţii solicită Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, Ministerului Educaţiei, respectiv d-lui Valentin Claudiu Cuibus (inspectorul general responsabil de întregul caz), să îşi ceară în mod public scuze de la copiii afectaţi de acest caz.

„Conform cunoştinţelor noastre acesta este primul caz în care o instanţă din România acordă despăgubiri pentru un caz de discriminare lingvistică”, se arată în comunicatul de presă. 

Va exista o clasă cu predare în limba maghiară cu profil de arte plastice în judeţul Cluj din 2022?

„După închiderea acestui caz politicienii maghiari din judeţul Cluj, precum şi cadrele didactice, trebuie să răspundă la următoarea întrebare: există voinţă profesională şi politică în comunitatea maghiară pentru ca în vreuna din şcolile din judeţ să fie din nou o clasă cu profil de arte plastice în limba maghiară? Situaţia demografică a judeţului şi a municipiului nu ar trebui să constituie impedimente, având în vedere că în comunităţi maghiare mai mici decât cel din ClujNapoca (cum ar fi Oradea, Miercurea Ciuc sau Sfântu Gheorghe) funcţionează clase gimnaziale şi liceale cu profil de arte plastice. Această nevoie este bine ilustrată de faptul că unul dintre aceşti elevi s-a mutat în alt oraş cu toată familia sa pentru a putea urma învăţământul de arte plastice”, se arată în comunicatul de presă. 

Reprezentarea intereselor pe cale juridică  

„Acest caz, la fel ca cel al tăbliţelor multilingve, arată că în cazurile privitoare la drepturi lingvistice, procedurile iniţiate în faţa autorităţilor şi a instanţelor produc rezultate pozitive”, arată reprezetanţii ONG-ului.

Din februarie 2016 şi până în ianuarie 2017 s-au folosit metode precum lobbyul şi exercitarea de presiuni politice pentru a găsit o rezolvare la acest caz. Probabil că apelul la soluţii pe plan juridic încă de la începuturile cazului, ar fi produs rezultate mai rapid, de exemplu prin obţinerea unei hotărâri CNCD favorabile încă înainte de anul şcolar 2016/2017, cred membrii asociaţiei.

În cauza privind discriminarea şi în cea de despăgubiri Asociaţia Advocacy Group for Freedom of Identity a fost alături de reclamanţi şi le-a oferit asistenţă. Avocatul care a asigurat reprezentarea juridică în acest caz, Zsolt Ilyés este membru al Asociaţie.