Politicienii care „se joacă de-a Balena albastră“. Cum ajung să promoveze, de fapt, jocul sinucigaş printre tineri

Politicienii care „se joacă de-a Balena albastră“. Cum ajung să promoveze, de fapt, jocul sinucigaş printre tineri

Politicienii au devenit promotori ai jocului „Balena albastră”.

Decizia ministrului de Interne şi a primarului Capitalei de a vorbi în şcoli despre jocul „Balena albastră” poate avea un efect nefast. Dacă spui unui adolescent să nu se implice în astfel de jocuri, s-ar putea să-l determini, din curiozitate sau din frondă, să intre în astfel de comunităţi, spun psihologii. În plus, ştirea, perpetuată în presă, conform căreia în Rusia ar fi murit 130 de tineri din cauza jocului este falsă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul de Interne, Carmen Dan, şi primarul Capitalei, Gabriela Firea, se vor întâlni, marţi, cu elevii din mai multe şcoli bucureştene pentru a le spune cât de periculos este jocul „Balena Albastră”. Delegaţia va fi însoţită şi de artişti şi sportivi celebri. Asta cu toate că ministrul de Interne declara, în urmă cu câteva zile, că nu s-a stabilit o legătură între acest joc şi moartea unor adolescenţi.
 
„Adevărul” a cerut părerea psihologului Daniel David, prorectorul pentru Cercetare al Universităţii Babeş-Bolyai Cluj (UBB), în legătură cu posibilele efecte ale acestui demers. „E de apreciat faptul că oamenii politici, miniştri sau primari, se implică în fenomen. Ei însă trebuie să înţeleagă că nu au competenţele necesare de a se implica direct, ci trebuie să se implice prin intermediul experţilor”, a explicat pentru „Adevărul”  autorul „Psihologiei porporului român”. 
 

Efect de bumerang

 
„Prima greşeală pe care o fac politicienii este următoarea: dacă spui unui tânăr aflat în faza de adolescenţă sau preadolescenţă să nu facă un anumit lucru, să nu se implice în astfel de jocuri, s-ar putea să determini rezultatul opus, din curiozitate şi din fronda acesta ar putea să caute jocul respectiv”, 
Specialistul mai arată că există o metodă mai eficientă de a educa, decât a-i spune unui preadosescent/adolescent să nu facă ceva. ”Nu trebuie să-i spui ce să nu facă, ci ce să facă şi să-i arăţi care sunt recompensele pentru comportamentul adoptat. Trebuie să-l faci să înţeleagă că recompensele sunt o consecinţă a comportamentului pe care l-a ales şi nu o modalitate prin care este controlat. Simplu spus, copilul trebuie să înţeleagă că a primit recompensa pentru că el a decis să adopte un comportament şi nu pentru că aşa au decis părinţii. E important ca ei să nu simtă că prin această recompensă sunt controlaţi sau manipulaţi”, explică David. 
 
„...dacă spui unui tânăr aflat în faza de adolescenţă şi preadolescenţă să nu facă un anumit lucru, să nu se implice în astfel de jocuri, s-ar putea să determini rezultatul opus, din curiozitate şi din fronda acesta ar putea să caute jocul respectiv”,
 
Daniel David, psiholog
 
Ministrul de Interne Carmen Dan a susţinut că nu există o legătură între Balena albastră şi incidentele din România, dar totuşi merge să le vorbească elevilor despre asta. 

„Factorul politic trebuie să facă un pas înapoi”

 
Cercetătorul a explicat că cei care ar trebui să vorbească cu tinerii sunt psihologii şcolari care pot acţiona în mod profesionist în aşa fel încât să nu-i stimuleze pe tineri să caute aceste comunităţi. 
„Acum situaţia e prezentată ca o chestie periculoasă, dar totuşi extraordinară pentru că se ocupă chiar ministrul de Interne de ea. Astfel, se creează un fenomen de atracţie pentru adolescenţi în legătură cu acest joc. Implicarea lor în joc i-ar face să capteze atenţia celorlalţi, iar adolescenţii exact asta caută”, explică David. 

El crede că factorul politic trebuie să facă un pas înapoi, să nu se exprime direct, ci prin intermediu experţilor pe care îi au.

„În ce ţară merge ministrul să vorbească despre astfel de chestiuni. Să fim cinstiţi, ministrul la câţi copii le poate explica? Se întâlneşte cu 300 de elevi, dar cu restul ce facem? Dacă se face de o manieră corectă psihologii pot poate ajunge la şcoli pentru a prezenta situaţia. Ei au făcut-o pentru imagine”, spune psihologul. 
 

Legătura dintre „Balena albastră” şi sinucideri

 
Întrebat despre legătura dintre jocul „Balena albastră” şi sinuciderile raportate în mass-media, Daniel David a explicat: „Dacă analizezi oameii care au murit, să zicem în ultimul an, în România, afli că foarte mulţi au fost în spital înainte de a muri. Asta nu înseamnă că spitalul a determinat moartea lor, ei au fost în spital pentru că aveau dinainte anumite boli, iar bolile respective sunt, cel mai probabil, responsabile de moartea lor. Aşa se întâmplă şi aici. Copiii, tinerii ajung în astfel de comunităţi online deoarece au deja diferite probleme psihologice şi emoţionale, de tip depresiv de cele mai multe ori, dar nu singurele. Atunci, cauza suicidului este legată de aceste probleme, nu de comunitatea din care fac parte. Cel mult , dar nu e dovedită nici asta, comunitatea poate avea rol favorizant, dar nicidecum nu e cauza principală”. 
 
 
„Copiii, tinerii ajung în astfel de comunităţi online deoarece au deja diferite probleme psihologice şi emoţionale, de tip depresiv de cele mai multe ori, dar nu singurele. Atunci, cauza suicidului este legată de aceste probleme, nu de comunitatea din care fac parte. Cel mult , dar nu e dovedită nici asta, comunitatea poate avea rol favorizant, dar nicidecum nu e cauza principală”.
 
Daniel David, psiholog
 

Iniţiatorul jocului Balena albastră, Filipp Budeikin, estecercetat pentru un singur caz de suicid. FOTO: Comersant

 

130 de morţi din cauza Balenei albastre- ştire falsă

 
Informaţia conform căreia jocul „Balena albastră” a fost responsabil de mai bine de 130 de sinucideri în Rusia, preluată masiv de presa din România, nu este dovedită, relatează site-ul de fact-checking specializat în demitizarea legendelor urbane „www.snopes.com”. Siteul citează o anchetă realizată de Radio Europa Liberă cu privire la fenomen.
 
Informaţia îşi are originea în interpretarea greşită  a unui articol din luna mai 2016, apărut în Novaya Gazeta-, arată sursa citată. Articolul arăta că au fost raportate zeci de cazuri de copii care s-au sinucis în Rusia într-o perioadă de 6 luni- din noiembrie 2015 până în aprilie 2016 - şi că unii dintre aceştia făceau parte din aceeaşi comunitate online pe VKontakte.com, o reţea socială din Rusia.

„Novaya Gazeta” a pretins că cel puţin 80 dintre tinerii care s-au sinucis făceau parte din comunităţi de tipul „Balena albastră”, dar o investigaţie a Radio Europa Liberă a descoperit că nu s-a stabilit o legătură clară de cauzalitate între niciun suicid şi comunităţile online aminitite.

„Motivul pentru care tinerii din Rusia se sinucid este bine documentat. Conform Biroului Procurorului General, în Rusia 62% din cazurile de suicid la adolescenţi sunt legate de conflicte în familie şi probleme generale legate de stres, precum conflictul cu profesorii, cu colegii de şcoală, prietenii, de frica violenţei adulţilor şi de comportamentul server al altora. Dintr-un raport al UNICEF rezultă că „creşterea numărului de cazuri de suicid se petrece în perioade de criză economică şi schimbări sociale abrupte. De exemplu, în Rusia a existat o creştere a numărului de sinucideri din 1987 până în 1994, când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit. Când oamenii s-au adaptat la noile condiţii socio-economice, numărul de sinucideri s-a stabilizat”, arată sursa citată. 
 

720 de tineri mor anual în Rusia. 0,6% din cazuri au legătură cu internetul

 
Conform Guvernului Rus, 720 de tineri s-au sinucis în 2016, cauzele principale fiind probleme de familie, progleme în dragoste şi probleme de sănătate mentală. Factori favorizanţi au fost şi lipsa de şanse, alcoolismul şi consumul de droguri. Doare 0,6% din aceste cazuri au legătură cu Internetul sau cu social media, relatează Radio Europa Liberă.

Cu toate acestea, comunităţile de tip „Balena albastră există”. Pe 14 noiembrie 2016, poliţia l-a arestat lângă Moscova pe tânărul de  21 de ani Filipp Budeikin, iniţiatorul jocului sinucigaş. În acea perioadă, alte 10 persoane din diferite regiuni ale Rusiei au fost audiate ca martori şi apoi eliberate. Autorităţile au arătat că Budeikin a fost suspect de complicitate la 15 sinucideri. Avocatul lui Budeikin, Rostislav Gubenko, a declarat pentru Radio Europa Liberă, că doar un singur caz de sinucidere mai este investigat, la restul renunţându-se din lipsă de dovezi. „A fost un articol în ziar, un pic de scandal, s-a pus pesiune pe autorităţi să facă ceva. Au crezut că vor apărea dovezi împotriva lui Budeikin, dar nu a apărut nimic", a spus avocatul tânărului.
 
Siteul Snopes.com concluzionează că astfel de ştiri apar regulat peste tot în lume. În 2007, The Independent arăta că „cel puţin 16 tineri din Marea Britanie s-au sinucis după ce au accesat site-uri şi forumuri pro-suicid”. Chiar şi în era pre-internet a anilor 80, existau zvonuri legate de jocul „Dungeons & Dragons” privind crime, sinucideri şi ritualuri satanice. Perpetuarea acestor informaţii neverificate de către presă şi de către politicieni nu face decât să sporească popularitatea acestor jocuri.
 
Citeşte şi
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările