Politicienii corupţi ai Clujului: de la "Apostu fifty-fifty" la Uioreanu "15 la sută"
0
DNA Cluj a început din 2012 să „facă curăţenie” printre politicienii din oraş. Dosarele s-au adunat şi de la primarul PDL, Sorin Apostu, s-a ajuns la preşedintele de Consiliul Judeţean (PNL), Horea Uioreanu. În „galeria” de politicieni corupţi au mai intrat un subprefect, un deputat, un vicepreşedinte de Consiliu Judeţean şi un vicepreşedinte de partid.
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Horea Uioreanu, a fost arestat preventiv pe 29 mai sub acuzaţiile de luare de mită, fals în înscrisuri şi spălare de bani. Dosarul „Uioreanu” nu a ajuns încă în dezbatere de fond la instanţele de judecată, întrucât se fac ultimele verificări în camera preliminară.
De ce este acuzat
Potrivit de DNA, preşedintele suspendat al CJ Cluj, Horea Uioreanu, a comis trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani. Alături de Uioreanu au fost trimişi în judecată şi oamenii de afaceri Ioan Bene, Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran pentru dare de mită. Potrivit comunicatului DNA, a mai fost trimis în judecată în stare de libertate omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.
Luare de mită
În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu “a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 - mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile”. Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu “a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 - martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”
Uioreanu şi omul de afaceri Ioan Bene. FOTO: stiridecluj.ro
Fals în acte
Potrivit comunicatului citat, Horea Uioreanu şi Ioan Bene întocmeau acte în fals, ca să disimuleze actele de corupţie. “În încercarea de a disimula adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract şi a unei facturi fiscale între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă - sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţan Cluj, în valoare de 5.000 euro.”, se arată în rechizitoriul dosarului.
Afacerea UTI
Potrivit anchetatorilor, Uioreanu “a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro.”
Uioreanu - 15%
În ceea ce priveşte relaţia dintre Horea Uioreanu şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, procurorii susţin că Pogăcean i-ar fi dat cu titlu de mită lui Uioreanu aproape 135.000 de lei. “În perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de aproximativ 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri. După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune”, se mai arată în rechizitoriul dosarului. Lucrările la Aeroportul Internaţional CLuj-Napoca au fost un prilej bun pentru ca Horea Uioreanu să primească de mai multe ori bani cu titlu de mită de la omul de afaceri Ioan Bene, arată procurorii DNA.
“În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului.”, se arată în comunicatul de presă. Pe toată durata executării contractului, acesta a fost adiţionat cu 24 de acte, care i-au crescut valoarea până la 42 de milioane de euro, spun procurorii. “Pe fondul co-interesării materiale a preşedintelui C.J. Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, omul de afaceri Ioan Bene deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări). Urmare a celor convenite, Ioan Bene a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014”, reiese din rechizitoriul dosarului. Horea Uioreanu primea mita în tranşe, susţin procurorii anticorupţie. “De asemenea, pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul C.J. Cluj pentru plăţile efectuate la lucrările de la contractul menţionat, precum şi pentru alte proiecte aflate în derulare, tot cu finanţare de la bugetul judeţean, se reţine că, în perioada octombrie 2012- martie 2014, omul de afaceri Bene Ioan a remis preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.00 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei.
Strategii de disimulare a mitei
De asemenea, în cursul lunii mai, omul de afaceri Bene Ioan a mai remis preşedintelui C.J. Cluj suma de 22.320 lei (echivalent a 5.000 de euro), sumă ce a reprezentat achitarea unui contract având ca obiect un sondaj de opinie comandat de edilul judeţului în contextul campaniei electorale privind alegerile europarlamentare din 25 mai 2014.”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurori. Procurorii susţin că Uioreanu a aplicat tehnica disimulării mitei şi în cazul sumelor primite de la Ioan Bene, arată procurorii.
“Pentru a disimula mita primită, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, la înţelegere cu Ioan Bene, a solicitat reprezentantului societăţii ce a efectuat sondajul de opinie, încheierea fictivă a unui contract cu SC Napocamin SRL deţinută de omul de afaceri Bene Ioan, sens în care au fost întocmite în fals, contractul nr. 1.8/12.05.2014 precum şi factura fiscală nr. 034/23.05.2014 ce purta asupra sumei de 22.320 lei. Practic, prin încheierea actelor false s-a încercat disimularea adevăratei convenţii între părţi, acte menit să ascundă adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită. La data de 9 aprilie 2014, inculpaţii Gabriel Radu Davidescu, director dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA, a convenit cu inculpaţii Horea Dorin Uioreanu şi Ioan Petran (consilier judeţean în cadrul CJ Cluj) remiterea sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare, pentru ca aceştia să iniţieze şi să voteze favorabil un proiect de hotărâre de CJ prin care să se aprobe înfiinţarea şi tarifarea parcării pe termen în lung în cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj Napoca. Din suma promisă, la data de 17 aprilie 2014, inculpatul Gabriel Radu Davidescu a remis celor doi suma de 10.000 euro, câte 5.000 euro pentru fiecare.”, reiese din comuncatul DNA.
Vicepreşedintele PNL Cluj, acuzat de luare de mită şi şantaj
Fostul şef al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier (ISCTR) şi vicepreşedinte PNL Cluj, Rareş Pop, a fost trimis în judecată, în luna iulie, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fiind acuzat de fapte de corupţie precum abuz în serviciu, luare de mită, şantaj. Dosarul se judecă la Tribunalul Cluj. DNA susţine că există date şi probe din care rezultă suspiciunea că, în perioada 2012-2014, Rareş Pop împreună sau prin intermediul persoanelor având funcţii de conducere în cadrul birourilor judeţene - cum este situaţia suspecţilor Dohotar Ioan Radu şi Crişan Claudiu Vasile, au desfăşurat activităţi repetate de influenţare a activităţii inspectorilor aflaţi în trafic, în vederea efectuării controlului rutier.Inspectoratului de Stat pentru Controlul Traficului Rutier (ISCTR), inspectoratul teritorial condus de Rarşe Vasile Pop, are în sfera de competenţă judeţele Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Prin aceste demersuri, suspecţii solicitau neluarea măsurilor legale pentru sancţionarea utilizatorilor mijloacelor rutiere, în scopul protejării unor societăţi aflate în sfera de interes a inspectorilor judeţeni. Din ordonanţa procurorilor mai reiese că Rareş Pope şi-a făcut relaţii cu numeroşi operatori economici ce activează în domeniu, asigurând acestora protecţie în schimbul obţinerii de avantaje patrimoniale, fie direct fie prin impunerea folosirii serviciilor prestate de societăţi comerciale controlate de acesta prin rude ale sale sau afini sau deţinute de membri ai familiei sale. De menţionat, este faptul că din vara anului 2012, când a fost numit în actuala funcţie, atribuţiile sale din cadrul firmelor pe care le administra, au fost transferate soţiei sale. Calitatea de asociat a soţiei era de fapt una formală, probele administrate până în prezent atestând că suspectul Pop Rareş Vasile este factorul decident, consultat telefonic cu privire la clienţii societăţilor, preţurile la care sunt efectuate serviciile, etc.
Dosarul Apostu, patru ani şi şase luni după gratii
Ex-primarul Clujului, Sorin Apostu (PDL), a fost condamnat, în iulie 2014, definitiv şi irevocabil, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, din care se scad cele 11 luni executate în arest preventiv. Soţia acestui şi omul de afaceri Călin Stoia au primit condamnări cu suspendare. Dosarul „Apostu”, ex primarul Clujului acuzat de acte de corupţie, este finalizat după trei ani de procese cu o decizie de condamnare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit pedeapsele de patru ani de închisoare pentru luare de mită de la omul de afaceri Călin Stoia, trei ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spălare de bani, în formă continuată şi opt luni de închisoare pentru complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Instanţa a stabilit ca Apostu să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani de închisoare, la care a adăugat un spor de şase luni. Din această perioadă se vor scădea cele circa 11 luni în care fostul primar a fost arestat preventiv, deci edilul va executa efectiv 3 ani şi 5 luni. Magistraţii au decis şi condamnarea la 3 ani de închisoare cu suspendare a soţiei acestuia, Monica Apostu, care este acuzată de complicitate la luare de mită, în formă continuată, spălare de bani, în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Omul de afaceri Cătălin Stoia, acuzat că i-a dat fostului primar o mită de 45.000 de euro, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Decizia este una definitivă şi nu va putea fi atacată decât pe căi extraordinare. Soţii Apostu şi Călin Stoia vor plăti câte 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Instanţa a dispus confiscarea de la Sorin şi Monica Apostu a câte 272.258,70 de lei (62.000 de euro). Dosarul Apostul a început în noiembrie 2011, când DNA anunţa începerea urmăririi penale împotriva lui Sorin Apostu, pe atunci primar al Clujului, acuzat fiind de luare de mită în formă continuată, pentru facilitarea încheierii unor contracte de salubrizare şi de asigurare a parcului auto subordonat Consiliului Local Cluj. Edilul a stat în arest preventiv 11 luni, începând din septembrie 2011. În iulie 2013, fostul primar a fost condamnat de Curtea de Apel Mureş la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă şi pentru instigare la fals sub semnătură privată. Edilul a scăpat de acuzaţia de luare de mită, în sumă de 127.000 de euro, adusă de procurori.
Mită pentru contracte – 127.000 de euro
Fostul edil de Cluj este acuzat de DNA că a luat mită 127.052 de euro. În perioada 2010-2011, omul de afaceri Călin Stoia, în calitate de administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A., i-ar fi dat fostului primar Sorin Apostu suma de 45.000 de euro, pentru ca acesta să-i favorizeze firma în obţinerea contractului de salubrizare a municipiului Cluj-Napoca. Potrivit aceluiaşi rechizitoriu al DNA, denunţătoarea Aspazia Droniuc a susţinut că i-a dat mită primarului pentru a obţine contracte de asigurare a parcului auto al regiei de transport în comun. "Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, inculpatul Sorin Apostu a angrenat-o în activităţile sale şi pe soţia sa, inculpata Monica Undina Apostu, avocat în cadrul Baroului Cluj, astfel că banii pretinşi ca obiect al infracţiunilor de corupţie erau primiţi prin intermediul cabinetului de avocatură al soţiei, sub falsa justificare a unor contracte de consultanţă", arăta DNA.
Deputat liberal la închisoare - dosarul Virgil Pop
Fostul deputat clujean PNL Virgil Pop (43 de ani) a fost condamnat, în martie 2012, definitiv la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins recursul parlamentarului, astfel că deputatul PNL Virgil Pop,
fost consilier judeţean de Cluj, are de executat cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă, fals şi spălare de bani în legătură directă cu fapta de corupţie. Astfel, completul de cinci judecători a menţinut decizia dispusă la fond în acest caz. Virgil Pop a fost trimis în judecată în decembrie 2008, iniţial dosarul fiind judecat la Tribunalul Cluj. Ulterior, el a cerut instanţei Tribunalului Cluj declinarea competenţei de judecată la instanţa supremă, din cauza calităţii de deputat, întrucât în timp ce era arestar a fost ales ca deputat în colegiul 8 Turda.
De ce este acuzat Pop
Potrivit DNA, în perioada decembrie 2007- februarie 2008, în calitatea pe care o avea de consilier judeţean, Pop a pretins 80.000 euro, din care a primit 130.000 de lei şi 30.000 de euro de la un denunţător. Banii au fost primiţi pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, precum şi asupra preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj de atunci, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice în favoarea societăţii administrate de denunţător. Pentru a ascunde provenienţa sumei de 130.000 de lei, Virgil Pop a determinat-o pe Adina Gorgan, administrator al SC Turdarom Advertising SRL Turda, să întocmească acte fictive privind prestări de servicii între societatea acesteia şi firma denunţătorului, iar apoi Pop a semnat personal borderoul de achiziţii fictiv, încasând prin virament bancar suma de 70.005 de lei, provenind din infracţiunea de corupţie. Pop a pretins şi obţinut cesiunea a 50 la sută din părţile sociale ale SC Skiland SRL Oradea, în schimbul sprijinului pentru aprobarea cererilor de plată a primei tranşe din contractul de finanţare din fonduri Sapard, invocând influenţa pe care o are asupra factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, potrivit procurorilor. Virgil Pop a obţinut un mandat de deputat la alegerile din 2008, el candidând din partea PNL în colegiul 8 Turda pentru Camera Deputaţilor. El a stat în arest din 18 noiembrie până în 11 decembrie 2008. El a ajuns din penitenciar direct în parlament.
Spălare de bani
În 16 decembrie 2011, completul de trei judecători al ICCJ a decis, în baza art.257 (luare de mită) Cod penal raportat la art.6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, condamnarea lui Virgil Pop la cinci ani închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi pentru trafic de influenţă în formă continuată. În baza art.290 Cod penal cu referire la art.17 lit.c din Legea 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal condamnă pe Virgil Pop la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, comisă în formă continuată în legătură directă cu infracţiunea de corupţie. În baza art.23 lit.b din Legea 656/2002 raportat la art.17 lit.e Cod penal din Legea 78/2000 condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de trei ani închisoare, pentru spălare de bani, în formă agravată, comisă în legătură directă cu infracţiunea de corupţie.
Interdicţie de a candidat pe timp de doi ani
În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b Cod penal contopeşte pedepsele aplicate şi dispune ca inculpatul Pop Virgil să execute pedeapsa cea mai grea de cinci ani de închisoare şi doi ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a şi lit.b Cod penal. Concret, lui Pop îi este interzis ca pe doi ani, după executarea pedepsei, să fie ales în funcţii elective publice sau într-o autoritate public, respectiv îi este interzis dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. Potrivit Constituţiei României şi articolului 208 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. De asemenea, instanţa supremă deduce din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă a lui virgil Pop de la 17 noiembrie 2008 la 11 decembrie 2008. În luna decembrie a anului trecut, la scurt timp după ce instanţa supremă l-a condamnat pe Virgil Pop la închisoare cu executare, deputatul s-a autotsuspendat din PNL până la soluţionarea definitivă a cazului său, respectiv până la recurs. Decizia din decembrie 2011 a completului de trei judecători a ICCJ a fost menţinută, luni, de completul de cinci judecători al instanţei supreme, care a hotărât definitiv în acest caz.
Radu Bica, fost vicepreşedinte de Consiliu Judeţean Cluj
Vicepreşedinte de Consiliu Judeţean la închisoare
Fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Radu Bica (PDL), acuzat de luare de mită, a fost condamnat, în octombrie 2012, definitiv la cinci ani de închisoare cu executare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul acestuia împotriva unei decizii a Curţii de Apel Cluj. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, ca nefondat, recursul declarat de fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Radu Bica, acuzat de luare de mită, împotriva unei decizii din 28 mai a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost menţinută în cazul său pedeapsa de cinci ani de închisoare cu executare dată de Tribunalul Cluj. Instanţa supremă a dispus ca din pedeapsa de cinci ani de închisoare lui Bica să îi fie scăzută perioada în care a stat în arest preventiv, respectiv din 1 noiembrie 2011 până în 4 octombrie 2012. Decizia Curţii de Apel Cluj este definitivă, astfel că Radu Bica mai are de executat aproape patru ani de închisoare.
În 25 noiembrie 2011, fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Radu Bica şi femeia de afaceri Aspazia Droniuc au fost trimişi în judecată de procurorii DNA Cluj pentru fapte de corupţie. Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2011, Radu Vasile Bica ar fi acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012.
Citeşte şi
Fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, se întoarce la puşcărie pentru trei ani şi jumătate
Sorin Apostu a ajuns la Cluj după 11 luni de arest preventiv
Şeful Inspectoratului de Control în Traficul Rutier Cluj, Rareş Pop, a fost arestat preventiv
Se încarcă comentariile...
