Pericolul automedicaţiei: ce efecte nocive au pastilele luate „după ureche“

Un studiu realizat în 19 ţări din Europa relevă că 43% dintre români ar lua antibiotice fără a cere sfatul medicului şi 21% au luat deja astfel de medicamente „după ureche“. Un conferenţiar clujean de la Universitatea de Medicină şi Farmacie a realizat un studiu în care prezintă riscul automedicaţiei în funcţie de cele mai frecvente simptome.

„Nu există medicament fără efecte secundare”, a susţinut Armean Sebastian (conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca, la disciplina Farmacologie, toxicologie şi farmacologie clinică) la conferinţa „Medici pentru tine”, care a avut loc la finalul săptămânii trecute la Cluj-Napoca. El a prezentat un studiu din 2006 care a analizat utilizarea antibioticelor prin automedicaţie, fără ca acestea să fi fost prescrise de un medic, în 19 ţări europene.

Respondenţii care au fost întrebaţi în ce măsură au luat efectiv antibiotice prin automedicaţie s-au situat între limitele de 0,1% şi 21% din eşantion. Participanţii la studiu care au fost întrebaţi dacă vor lua antibiotice prin automedicaţie s-au situat între limitele de 7,3% şi 44,9%. Locuitorii din Belgia, Olanda şi Luxemburg recurg la automedicaţie în procent foarte mic – în jur de 0,1%, în timp ce „fruntaşii” sunt cei din ţările din Balcani. România s-a clasat printre primele locuri, având un consum efectiv de antibiotice de 19,8% şi o intenţie de a consuma în cazul apariţiei unor probleme de sănătate de 43,1%. În 2014, un studiu similar a fost realizat în România: studenţi de la mai multe facultăţi au fost întrebaţi dacă au  consumat antibiotice în ultimele 6 luni. 41% dintre respondenţi au consumat cel puţin o dată antibiotice în ultimele 6 luni, iar 44% dintre aceştia nu au avut nicio recomandare medicală în acest sens.

„Automedicaţia nu e un leac, nu este un remediu pentru boală şi este cu siguranţă mai sănătos să ne abţinem la a ne automedica. Apelaţi cu încredere la medici. Medicamentele nu previn bolile, cea mai bună metodă de a ne feri de boală fiind un stil de viaţă sănătos

Sebastian Armean, conferenţiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca,

Riscurile automedicaţiei

„Automedicaţia este în creştere la nivel mondial şi reprezintă o problemă de sănătate publică am putea spune. De ce? O dată există riscul de reacţii adverse, apoi există riscul de a ascunde nişte diagnostice, de a masca nişte boli”, susţine conferenţiarul. Printre efectele adverse ale automedicaţiei, Armean a menţionat: „Agravarea unor patologii pentru că nu am tratat la timp boala şi ea şi-a urmat cursul firesc, fără ca eu să pot interveni să o stopez. În ceea ce priveşte interacţiunile medicamentoase, un chimiatru francez spunea: <<dacă prescriu un medicament ştiu exact unde se absoarbe, ştiu unde se distribuie, unde se metabolizează şi unde se elimină. Dacă dau două, până la trei, la fel, pot să ştiu care pe unde o ia. Dacă dau între 3 şi 5 nu ştiu care cu care interacţionează, dacă dau mai mult de 5 sigur vor interacţiona, dar nu ştiu nici măcar unde>>. Unele interacţiuni pot fi benefice, altele nu”. Alte riscuri ale automedicaţiei sunt supradozarea şi polimedicaţia. 

„Un studiu din Franţa făcut pe cazurile de la Urgenţe relevă faptul că 80% dintre pacienţi s-au automedicat. Dintre aceştia, peste 60% recunosc că au luat cel puţin un medicament neprescris în ultimele două săptămâni, anterior prezentării la urgenţă. S-a constatat că aproape 2% dintre aceşti pacienţi vin în urgenţă pentru efectele adverse ale automedicaţiei”,

Sebastian Armean, conferenţiar UMF 

Pericolele automedicaţiei

Conferenţiarul a prezentat care sunt efectele negative ale automedicaţiei în funcţie de diferite simptome. 

Dureri de cap, dureri de dinţi, reumatice: Medicaţie - antiinflamatoare nesteroidiene; Efecte adverse posibile: leziuni gastro-intestinale, retenţie de lichide, toxic hepatic.

Infecţii respiratorii: Medicaţie – Paracetamol şi antihistaminice (şi la alergici)- Posibile efecte secundare: somnolenţă, ameţeală, tulburără de vedere; Dacă luăm şi decongestionante nazale efectele secundare pot fi palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale, dependenţă; Dacă luăm antibiotice – efectele adverse posibile sunt alergii, rezistenţă la antibiotice, candidoză. 

Micoză: medicaţie – antimicotice; efecte adverse posibile: intoxicare hepatică, medicamente foarte agresive cu ficatul. 

Probleme digestive: medicaţie: medicamente antiacide şi antisecretorii; Riscuri potenţiale: tulburări de tranzit intestinal, dureri de cap, dezechilibre ionice, dureri musculare; nu de fiecare dată când sufăr de diaree trebuie să iau antidiareice – dacă e o toxiinfecţie, diareea e un mijloc de protecţie a organismului. 

Insomnie, anxietate, stres: medicaţie - hipnotice, sedative, tranchilizante (anxiolitice); efecte adverse posibile – somnolenţă, tulburări de vedere, toleranţă, dependenţă. 

Creşterea performanţelor psihomotorii: medicaţie / psihostimulante (amfetamine, cofeină); efecte adverse posibile – palpitaţii, creşterea tensiunii arteriale, tremor, cefalee, dependenţă în caz de abuz.

Creşterea masei musculare şi a performanţelor sportive: medicaţie: anabolizante (steroizi anabolici); Efecte adverse posibile în utilizarea de lungă durată: scad cantitatea de spermă, fertilitatea, dimensiunea testiculelor, toxice pentru ficat. 

Disfuncţia erectilă: medicamentele pot produce ameţeală, dureri de cap, scăderea tensiunii arteriale, există un risc major pentru cei ce suferă de hipertensiune arterială – poate apărea riscul de accident vascular cerebral. 

De la o durere de cap la un ulcer perforat 

Conferenţiarul a prezentat mai multe cazuri de pacienţi care s-au automedicat şi au avut de suferit. „O pacientă de 47 de ani din mediul rural se plânge de cefalee recurentă. A luat o pastilă, dar nu i-a trecut. A mărit doza la două şi apoi la mai multe. Peste o vreme încep să apară dureri în capul pieptului, senzaţie de arsură. Pentru aceste probleme a luat broză. Durerea persistă. De fapt, era un ulcer cauzat de consumul, de abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene care a afectat mucoasa gastrică. În realitate, această pacienta nu avea o simplă durere de cap, avea ori o migrenă, ori un debut de hipertensiune arterială cu cefalee pulsatilă. De la început ar fi trebuit tratată cu anti-hipertensive”, explică specialistul.
 

„Pacient de 71 de ani din mediu urban. Acuză durere de şold care pleacă din coloană pe picior. Ia antiinflamatoare multe, cu pumnul, pentru că durerea nu cedează. După un timp, durerea se ameliorează. Apoi încep durerile de burtă. Continuă să ia antiinflamatoare nesteroidiene pe ideea: <<Dacă mi-a trecut durerea de spate, sunt bune şi pentru stomac>>. Începe să se simtă mai slăbit, mai ameţit. Într-o zi simte că are diaree, are scaun negru şi vărsătură cu sânge. Cade în baie şi îşi pierde cunoştinţa. Necesită internare de urgenţă cu intervenţie chirurgicală de urgenţă pentru ulcer perforat şi transfuzie de sânge”, detaliză specialistul. 

„Automedicaţia nu e un leac, nu este un remediu pentru boală şi este cu siguranţă mai sănătos să ne abţinem la a ne automedica. Apelaţi cu încredere de medici. Medicamentele nu previn bolile, cea mai bună metodă de a ne feri de boală fiind un stil de viaţă sănătos”, a concluzionat Armean. 

Citeşte şi

Obiceiurile alimentare ale angajaţilor români. Câţi bani şi cât timp alocă un român pentru masa de prânz la birou şi ce alimente alege

Regimul alimentar, principalul vinovat pentru apariţia obezităţii