Până unde poate merge Rusia cu Ucraina. Expert: „Discursul lui Putin e patologic”
0
Cunoscut expert militar şi de securitate, Hari Bucur-Marcu vorbeşte despre felul în care s-ar putea desfăşura un eventual război între Rusia şi Ucraina şi explică de ce Putin nu ar mai avea susţinere nelimitată din partea oligarhilor ruşi, în momentul în care SUA şi Europa ar impune sancţiuni dure Rusiei.
Bun cunoscător al spaţiului ex-sovietic, Hari Bucur-Marcu a fost consilier al Ministerului de Externe pentru înfiinţarea Centrului de Reconstrucţie Post-Conflict şi coordonator academic al Centrului de Studii NATO din Bucureşti. Marcu are reputaţia de expert la nivel internaţional în problemele edificării instituţiilor de apărare, politicilor de apărare şi alianţelor militare, în special NATO, precum şi reformei sectorului de securitate. Nu întâmplător, el e citat în străinătate şi a fost invitat fie să organizeze cursuri şi seminarii în zeci de ţări şi a consiliat importante organisme militare.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, Hari Bucur-Marcu spune că trupele lui Putin, aşa cum sunt ele dispuse, ar fi mai degrabă pregătite pentru un conflict de scurtă durată decât pentru operaţiuni militare vaste şi pentru un război de durată. De asemenea, în opinia sa, în cazul unui conflict militar, Ucraina ar fi capabilă să pună probleme serioase Rusiei, spre deosebire de 2014, când ruşii au anexat Crimeea.
Adevărul: La opt ani de la anexarea Crimeei, Putin este gata să rupă noi teritorii din Ucraina şi pare de neoprit. În ce măsură pot fi considerate surprinzătoare acţiunile sale şi cât de mult coincid cu interesele politice şi economice ale Rusiei?
Hari Bucur-Marcu: Nu se aştepta nimeni ca Rusia să invadeze Ucraina, pentru că Rusia nu are niciun obiectiv strategic de atins pe calea razboiului. În continuare, Rusia nu are un obiectiv strategic în Ucraina. Nu, nu există în continuare aşa ceva. Doar dacă Rusia a înnebunit cu totul. Obiectivele reale ale Federaţiei Ruse erau două: 1. recunoaşterea Crimeei. Şi 2: ridicarea sancţiunilor de pe urma Crimeei. Astea sunt marile obiective ale Federaţiei Ruse. Şi niciunul dintre astea două nu se poate obţine prin război.
Hari Bucur-Marcu consideră că Putin a greşit recunoscând independenţa regiunii separatiste din Ucraina. FOTO Arhivă personală
Susţinerea pentru Putin nu va fi nelimitată
Care e cel mai mare risc în acest moment?
E de speculat că Rusia se aşteaptă ca Ucraina să atace în regiunile controlate de separatişti, ceea ce i-ar da pretextul ca să atace Ucraina toată, la rândul ei. Dar asta e o idioţenie, fără un obiectiv strategic de atins. Greu de spus ce va urma, dar speech-ul lui Putin e patologic.
Cât de mare e susţinerea de care beneficiază Putin în Rusia?
Încă o are, dar vă daţi seama că absolut toţi marii oligarhi ai Rusiei, care deţin 90% din puterea economică a ţării, nu îşi doresc noi sancţiuni pentru Rusia. Toţi au averile în Occident, toţi vor să meargă la Monaco, vor să iasă cu iahturile în Mediterana şi să se plimbe cu avioanele personale peste tot în lume, nu să stea blocaţi în Rusia.
Nu au şi alternativa Chinei, cu care Rusia tocmai a semnat înţelegeri economice importante?
Toată fascinaţia Rusiei este spre cultura şi civilizaţia occidentală. Nu vrea nimeni să treacă la maoism şi aşa mai departe. În plus,economia rusă e dependentă de banii obţinuţi de la Uniunea Europeană prin vânzarea gazelor. Sigur că pot să vândă şi în China, dar dacă vor fi blocaţi de SUA, care e principala putere economică, şi de UE, care e a treia după China, pierderile economice ar fi oricum imense.
Ce poate face Rusia cu forţele armate mobilizate în zonă
Dacă totuşi se vor adeveri cele mai negre temeri şi va exista un conflict militar între cele două ţări, cum ar putea să se desfăşoare ostilităţile?
În momentul în care Rusia are forţa asta pe care a văzut-o toată lumea din satelit, o asemenea forţă, mai ales că este răspândită pe toată graniţa cu Ucraina şi nu e concentrată într-un singur loc, are capacitatea de a duce operaţii militare terestre pe durata de maximum trei-patru zile. Dar în mod normal primeşte misiuni pentru două-trei zile o asemenea forţă. Ei, acele misiuni de două-trei zile pot să fie de succes militar.
Satelit Ucraina Rusia FOTO EPA-EFE/Maxar Technologies 2022
Mai ales că sunt „încălziţi” prin exerciţii, comanda este bine exersată, controlul trupei la fel. Ar putea să facă o operaţie să cucerească un teritoriu oarecare delimitat. Ori mai departe nu au putere militară şi nu au nimic în spate cu care să zică că suplimentează. Ar trebui să facă nişte manevre foarte serioase dacă ar vrea mai mult de atât.
Ruşii ar avea de înfruntat o defensivă puternică
În 2014, Rusia a anexat fără o opoziţie serioasă Crimeea, lăsând impresia unei Ucraine slabe. Cât de pregătite sunt de această dată trupele ucrainene?
Eu am lucrat cu ei la nivel de consiliu al securităţii până în 2010-2012, iar pe vremea aceea erau foarte serioşi din punct de vedere militar. Să ştiţi că pregătirea militară, şi că dotarea tehnică, înzestrarea cu armament şi pregătire a trupei se fac întotdeauna având o misiune clară în minte. Adică nu se fac aşa, haideţi ca la sport, facem încălzire, dăm din mâini şi din picioare şi mai aducem un aparat sportiv aici ca să fim forţoşi. Toate astea se fac pe bază de misiune. Acum, misiunea de apărare a Ucrainei dinspre Federaţia Rusă nu era o preocupare, cum nu era înainte de 2008 nici pentru Georgia.
Marea problemă este cum au reuşit să anexeze Crimeea fără niciun fel de foc de armă tras. Explicaţia e că a fost acea cădere a Guvernului Ucrainei la un moment dat, în ianuarie, când în urma Maidanului, preşedintele de atunci a trebuit să fugă. Şi tot guvernul lui a trebuit să cadă. Pe acest fond, categoric nu a fost nimeni în măsură să dea un ordin militar clar de luptă pentru apărarea Crimeei. Mai ales că trupele ruse erau chiar în Crimeea, aveau inclusiv nave ale flotei din Marea Neagră care într-o zi aveau un steag, steagul rusesc, şi a doua zi era steagul ucrainean pe el. Astea sunt condiţiile.
Una peste alta, din 2014 până acum, lucrurile în Ucraina s-au schimbat fundamental. Au avut nişte alegeri, sigur că da, nu pot să spun că e raiul democraţiei în Ucraina, dar există o evoluţie şi aspiraţii pro europene şi pro euroatlantice. Lucrurile s-au schimbat, toată lumea înţelege legitimitatea guvernului, a preşedintelui care este şi şeful armatei şi care poate să dea misiuni de apărare a ţării de orice fel. Ei s-au uitat, au văzut ce arme ar mai avea nevoie şi le-au solicitat Occidentului.
E vorba, în principal, de soluţii care s-au aplicat în anii 80 în Afganistan, în care ruşii aveau câştig de cauză până când americanii le-au dat mujahedinilor acele arme anti-elicopter şi anti-tanc, care i-au făcut pe ruşi să piardă războiul. Acelaşi lucru se întâmplă în Ucraina. Adică au venit cu arme anti-tanc şi cu arme anti-elicopter, aşa încât orice individ cu o armă din asta poate să fie un pericol pentru tancurile Rusiei. Clar, Rusiei nu i-ar fi deloc uşor dacă ar decide o invazie la scară largă.
Se încarcă comentariile...
