EXCLUSIV Capul mafiei pădurilor din Cluj a scăpat de închisoare pentru că şi-a recunoscut fapta dovedită prin flagrant şi pentru că era un “om de încredere”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Traian Mariş şi-a recunoscut la notar fapta. FOTO: Remus Florescu
Traian Mariş şi-a recunoscut la notar fapta. FOTO: Remus Florescu

Condamnarea lui Traian Mariş, fostul şef al Direcţiei Silvice Cluj, la închisoare cu suspendare în condiţiile în care el a fost acuzat că este capul unei reţele de tip mafiot care a făcut prăpăd în pădurile din judeţ, a fost motivată de Tribunal prin faptul că acesta a colaborat cu autorităţile şi că are un profil moral şi social pozitiv. El şi-a recunoscut fapta dovedită deja prin flagrant.

Traian Mariş, fostul director al Direcţiei Silvice Cluj, a fost condamnat în urmă cu câteva zile la 3 ani şi 10 luni de închisoare cu suspendare pentru luare de mită în formă continuată. Procurorii DNA au făcut recurs, care se va judeca în toamnă, cerând pedeapsă cu executare. Decizia Tribunalului Cluj este suprinzătoar de blândă raportată la acuzaţiile procurorilor care au arătat în rechizitoriu că Mariş, pe lângă faptul că a fost prins cu mita de 10.000 de lei, era capul unui sistem piramidal mafiot în care şpaga trebuia plătită de toţi angajaţii Direcţiei Silvice. “În cadrul Direcţiei Silvice se practica strângerea de «cotizaţii» în stil mafiot. Plăţile par să fie făcute pentru asigurarea posturilor şi acoperirea furturilor de material lemnos, activităţi ilicite, în care s-ar părea că sunt implicaţi majoritatea angajaţilor. Toate au fost făcute, evident, sub «oblăduirea» şi «protecţia» inculpatului“, a reţinut judecătorul de la Tribunal în decizia de arestare preventivă a lui Mariş. În plus de aceasta, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, declara, în iulie, că din Cluj au dispărut, în ultimii 6 ani, 1.000 de hectare de pădure tăiată ilegal, paguba ajungând la peste 50 de milioane de lei, judeţul fiind oaia neagră a României din acest punct de vedere. O parte din aceast jaf a fost cauzată şi de Mariş, care a condus Direcţia Silvică Cluj din iunie 2012 şi până în aprilie 2013, când a fost arestat preventiv. În plus, ministul a susţinut: “mafia lemnului în judeţul Cluj a fost la ea acasă, a fost întreţinută inclusiv de factori politici”. 

Cum motivează judecătorul pedeapsa blândă 

În ciuda acestei situaţii grave, judecătorul de la Tribunal a decis că scopul pedepsei penale, anume  - prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni – poate fi realizat cu o pedeapsă neprivativă de libertate.

“Astfel, vor fi avute în vedere limitele speciale de pedeapsă, reduse cu o treime, gradul de pericol social concret al faptelor comise, care este ridicat având în vedere valoarea socială ocrotită de legea penală şi lezată prin acţiunile antisociale ale inculpaţilor, împrejurările concrete de săvârşire a faptelor respective, nu în ultimul rând persoana inculpaţilor, care se află la prima confruntare cu legea penală, au colaborat cu organele judiciare, iar la dosar există depuse o serie largă de acte doveditoare ale profilului moral şi social al acestora”, se arată în motivare. 

Grad de pericol mare, pedeapsă uşoară

 Astfel, pe de o parte judecătorul recunoaşte că “gradul de pericol social concret al faptelor comise este ridicat având în vedere valoarea socială ocrotită de legea penală şi lezată prin acţiunile antisociale ale inculpaţilor”, dar pe de altă parte se orientează spre limitele minime ale pedepsei – darea de mită făptuită de un organ al statului fiind pedepsită cu închisoare între 3 şi 15 ani. Unul dintre principalele argumente aduse este faptul că Mariş a recunoscut fapta săvârşită, el depunând chiar o declaraţie autentificată la notar în acest sens. Aceast act atrage automat şi aplicarea dispoziţiilor Codului de Procedură Penală care prevăd că recunoaşterea faptei atrage automat şi reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă pentru infracţiunea respectivă. Valoarea acestei recunoaşteri este totuşi destul de mică, având în vedere că existau 3 denunţuri din partea pădurarilor care i-au remis banii, iar procurorii au găsit asupra lui Mariş suma de 10.000 de lei marcată cu însemnele “mită”. De asemenea, judecătorul a luat în considerare lipsa antecedentelor penale şi profilul moral conturat de apropiaţi. Profilul moral a fost considerat un plus pentru Mariş, în ciuda faptului că toţi pădurarii audiaţi au susţinut că în Direcţia Silvică mita era obligatorie. 

Citeşte şi 

Piramida şpăgii la Direcţia Silvică Cluj. De la ultimul pădurar până la şefii de ocoale silvice, toţi plăteau 20.000 de euro pe an pentru protecţie

Cum susţine mafia lemnului din Cluj “mafia” politică. O parte din mita luată de şefii Romsilva ajungea la partide

Fostul şef al Direcţiei Silvice Cluj, condamnat că a luat mită din tăierea ilegală a pădurilor, a fost reangajat şi coordonează activitatea de reîmpădurire

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite