Origami, legenda care a emoţionant o lume întreagă. Cum a devenit hârtia pliată simbol de luptă împotriva cancerului

Origami a devenit un hobby şi în România. FOTO: Dana Mihai

Tradiţia japoneză spune că celui care împleteşte 1.000 de cocori de origami zeii îi vor îndeplini o dorinţă. Povestea micuţei Sadako Sasaki, o fetiţă din Hiroshima afectată de radiaţiile bombei atomice, a emoţionat o lume întreagă şi origami a devenit simbolul luptei împotriva cancerului.

Data de 11 noiembrie este ziua de naştere a lui Lillian Oppenheimer, fondatorul primului grup origami din America. De asemenea, ea a contribuit la fondarea Societăţii de Origami Britanice şi a Asociaţiei Origami SUA.

Arta plierii hârtiei a apărut în mai multe locuri din întreaga lume, inclusiv în Europa, China şi Japonia. Ea a însoţit tradiţii şi sărbători de orice fel, inclusiv înmormântări, zile de naştere şi multe altele.

Prima referinţă scrisă despre origami apare într-un poem. În această poezie, se aminteşte despre un model de fluture din hârtie în conexiune cu o nuntă shintoistă; nunţiloe însă sunt doar câteva dintre multele ocazii cu care au fost folosite aceste modele. În Europa, plierea şerveţelelor era  o tradiţie des întâlnită în secolele 17 şi 18 şi reprezenta un semn distictiv al unei gazde bune. Din păcate, această tradiţie deosebită s-a estompat şi aproape că a fost uitată. Atunci când Japonia şi-a deschis graniţele la sfârşitul anilor 1800, s-a început folosirea de tehnici germane de pliere a hârtiei.

Originea origami 

Cuvântul origami, de origine japoneză, însemnă “hârtie îndoită”. Modelele tradi’ionale japoneze includ flora şi fauna, dar în zilele noastre s-a ajuns până la exprimarea unor idei abstracte. Hârtia a fost pliată în China încă din secolul întâi al erei noastre, momentul când se presupune că a fost inventată hârtia. Chinezii au început să facă modele simple de origami, dar japonezii au dus arta la desăvârşire după ce hârtia a fost introdusă în jurul anului 600 în Japonia. În perioada Heian (794-1185), origami a fost folosită în religia şinto, ca obiecte de veneraţie, reprezentând simbolic spirite sau zeităţi. În era Meiji (1868-1912) plierea hârtiei era metodă educaţională în grădiniţele şi şcolile primare din Japonia, şi avea ca scop o anumită rafinare a gândurilor copiilor în direcţia înţelegerii relaţiei existente între un corp solid, concret, viu şi reprezentarea sa din hârtie. Akira Yoshizawa, cel mai influent şi prolific artist japonez de origami al secolului al XX-lea, este reponsabil de arta modernă a plierii hârtiei. Din anii ’30, acesta a realizat sute de modele inspirate din viaţa de zi cu zi. 

Simbol al luptei împotriva cancerului

Conform legendei japoneze, celui care pliază 1.000 de cocori de origami zeii îi vor îndeplini o dorinţă. Origami a devenit simbol al luptei contra cancerului după episodul tragic al fetiţei Sadako Sasaki, elevă la Şcoala Noborimachi din Hiroshima. Radiaţiile provocate de bomba atomică aruncată de SUA în al doilea război mondial asupra oraşului japonez a cauzat îmbolnăvirea a mii de oameni. Printre aceştia şi micuţa Sadako, care sperând că se va face bine dacă respectă legenda japoneză  împletea în fiecare zi cocori de hârtie. 643 de cocori a reuşit să facă fetiţa înainte de a muri. Emoţionanta poveste a lui Sadako şi a copiilor ucişi de bomba atomică a insporat autorităţile japoneze în ridicarea unui monument impresionant: o rachetă susţinută de trei stâlpi, în vârful căreia se află statuia fetiţei Sadako purtând în mâinile, întinse spre cer, un cocor. În memoria acestui trist eveniment, fiecare vizitator al monumentului, depune la baza statuii un cocor de hârtie.În Occident tradiţia origami a devenit simbolul luptei împotriva cancerului, însă cocorul a fost înlocuit cu îngerul, care ar trebui să vegheze asupra pacienţilor.