ONG-uri şi universitari cer elaborarea Codului Electoral: „Legi electorale mai bune înseamnă elite politice mai bune”

ONG-uri şi universitari cer elaborarea Codului Electoral: „Legi electorale mai bune înseamnă elite politice mai bune”

Parlamentul României. FOTO: Mediafax/Alexandru Dobre

Elita politică a României este şi rezultatul legilor electorale deficitare, iar pentru schimbarea politicienilor e nevoie de o modificare a acestor reglementări. Aceasta este premisa de la care au pornit Centrul pentru Studiul Democratiei, din cadrul Universităţii Babeş- Bolyai, grupul „Politică fără Bariere” şi Asociaţia „Centrul pentru Inovare Publică” în demersul de solicitare a reînfiinţării Comisiei de Cod Electoral.

Ştiri pe aceeaşi temă

Centrul pentru Studiul Democratiei(CSD), din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, grupul „Politică fără Bariere” şi Asociaţia „Centrul pentru Inovare Publică” au trimis, la începutul săptămânii trecute, o solicitare către Parlamentul României următoarea solicitare privind re-înfiinţarea Comisiei de cod Electoral. „Dacă vă intrebaţi de ce ne preocupam cu astfel de fineţuri în ziua în care s-ar putea să asistăm la un fault puternic la legislaţia anticoruptie, nu uitaţi ca legislaţia electorală  (liste inchise, praguri înalte, piedici pentru partidele noi, finanţare netransparentă, piedici pentru votul diasporei, funcţionari electorali nepregătiţi etc.) creează cadrul care permite perpetuarea aceloraşi persoane şi practici în Parlament, în Guvern şi la nivel local. Legi electorale mai bune înseamnă elite politice mai bune”, susţine cercetătorul George Jiglău, de la Centrul pentru Studiu Democraţiei. 
 

Listele deschise sau cum schimbăm partidul din interior 

 
„Există două direcţii prin care se poate schimba clasa politică: din exterior – prin formare de partide noi, şi asta s-a întâmplat într-o anumită măsură, şi din interior, situaţie care este mai complicată, deoarece legea nu poate impune partidelor cum să se organizeze”, susţine George Jiglău. Soluţia principală propusă de Centrul pentru Studierea Democraţiei în ceea ce priveşte cea de-a doua direcţie este introducerea listerlor deschise la alegerile parlamentare. „Sistemul electorat de acum are la bază listele închise, care oferă partidelor responsabilitatea exclusivă pentru candidaţii trimişi în Parlament. Primele locuri de pe listă, care sunt şi cele eligibile, sunt stabilite după criterii netransparente, fiind promovaţi astfel parlamentarii cu probleme. Noi propunem în esenţă să schimbăm lista închisă ordonată de partid, cu o listă deschisă. Astfel, în loc să se pună ştampila pe partid, alegătorul poate alege pe oricare dintre candidaţii aflaţi pe listă. Astfel, după distribuirea mandatelor la nivel naţional, nu devin parlamentari primii doi sau trei de pe liste, ci cei care au obţinute cele mai multe voturi. Această schimbare ar însemna o deschidere majoră a competiţiei interne în partide şi mai multă libertate pentru alegător de a decide. Cu o listă deschisă fiecare nume de pe listă e o opţiune. Cu listele închise, cei de pe ultimele locuri, de la coada listei, care de obicei sunt tineri sau femei, nu au nicio şansă, spune Jiglău. El precizează că această reformă nu ar revoluţiona clasa politică, dar ar fi un pas important în procesul de schimbare a clasei politice. „Ar fi un mijloc de presiune din partea alegătorului în raport cu deciziile partidului”, spune clujeanul. O astfel de listă poate fi aplicată şi pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni. 
 
„Dacă vă intrebaţi de ce ne preocupam cu astfel de fineţuri în ziua în care s-ar putea să asistăm la un fault puternic la legislaţia anticoruptie, nu uitaţi ca legislaţia electorală  (liste inchise, praguri înalte, piedici pentru partidele noi, finanţare netransparentă, piedici pentru votul diasporei, funcţionari electorali nepregătiţi etc.) creează cadrul care permite perpetuarea aceloraşi persoane şi practici în Parlament, în Guvern şi la nivel local. Legi electorale mai bune înseamnă elite politice mai bune”,
 
George Jiglău, cercetăror Centrul pentru Studierea Democraţiei, UBB
 

Primari din două tururi şi vot în  diaspora

 
O altă modalitate importantă de a asigura o creştere a calităţii elitei politice este, conform CSD, alegerea primarulor din două tururi de scrutin: „Alegerile dintr-un singur tur oferă avantaj candidatului în funcţie. Două tururi ar creşte competiţia şi ar asigura ajungerea pe funcţie a unor politicieni din ce în ce mai competenţi”. În ceea ce priveşte, diaspora, Jiglău spune că votul prin corespondenţă a fost reglementat doar petnru parlamentarele de anul trecut, însă pentru algerile care urmează nu există un cadru legislativ. În plus, cercetătorul susţine că distribuirea mandatelor în diaspora nu stimulează participarea la vot: „O diasporă extrem de numeroasă , de vreo 2-3 milioane de oameni,  votează pentru doi senatori şi patru deputaţi al fel ca un judeţ mic, precum Covasna”. 
 

Finanţarea partidelor 

 
De asemenea, sunt probleme şi în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice.”În campania electorală de anul trecut, partidele au avut o limită de cheltuieli. Banii au fost avansaţi de către partide din împrumuturi, iar apoi statul le decontează dacă sunt întrunite câteva condiţii. Banii  cheltuiţi de partide provin de la sponsori, cu care fac un contract de împrumut. După ce statul decontează, partidele returnează banii. Problema este că partidele nu sunt obligate să returneze banii şi împrumutul se transformă într-o donaţie. Acest mecanism poate da naştere de corupţie”, explică Jiglău. Soluţia ar fi ca partidele să fie obligate să returneze banii. 
În ceea ce-i priveşte posibilitatea studenţilor de a vota în oraşele unde studiază, Jiglău arată că acest lucru a fost posibil dacă aceştia ar fi avut flotant. „Cei care voiau să voteze puteau să-şi facă flotant. Ştiu că se puteau face chiar şi în ziua alegerilor. Faptul că li s-a decontat şi trenul pentru deplasarea acasă, pentru studenţii care au vrut să voteze şi nu aveau flotant mi se pare o măsură importantă. Nu cred că acesta a fost motivul pentru care nu au votat, ci lipsa unei oferte elctorale care să-i motiveze”, mai spune cercetătorul. 
 

De ce le e frică partidelor

 
Aceste propuneri au mai fost pe masa Parlamentului însă fără succes, din cauza opoziţiei tuturor reprezentanţilor partidelor.  „Partidele vor întodeauna să aibă controlul. Listele închise le oferă control asupra candidaţilor, alegerile locale într-un singur tur le permit să-şi păstreze posturile obţinute deja. Cu cât mai puţină incertidutine cu atât mai bine este pentru partide. Pot înţelege asta până la un punct, dar cred că e nevoie de un lidership mai luminat, care să privească efectele şi pe termen lung. E un moment bun pentru un partid precum PNL, care este într-o perioadă de căutări. Şi USR ar avea o miză pentru astfel de schimbări, e un partid mic şi îi convine competiţia”, arată Jiglău. 
 

Ce conţine solicitarea

 
Redăm mai jos conţinutul scrisorii trimise conducerii Parlamentului: 
 
„Organizaţiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de Centrul pentru Inovare Publică şi Centrul pentru Studiul Democraţiei, vă solicită să iniţiaţi demersurile pentru constituirea unei comisii speciale pentru elaborarea Codului electoral, conform art. 8 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. 
În viziunea noastră, această Comisie ar trebui să aibă obiectivul de a armoniza şi unifica procedurile de organizare a alegerilor, pentru toate tipurile de scrutin. Codul electoral ar trebui să coroboreze prevederile din legile electorale (Legea alegerilor parlamentare, Legea alegerilor locale, Legea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea alegerilor pentru Preşedintele României, Legea referendumului, Legea votului prin corespondenţă) cu prevederile din ale legi care au impact asupra procesului electoral (Legea partidelor politice, Legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale, Legea administraţiei publice locale).
Adoptarea Codului Electoral şi amendarea legilor amintite sunt necesare pentru a corecta limitele şi inadvertenţele actualei legislaţii. Anul 2017 oferă o fereastră de oportunitate pentru adoptarea Codului Electoral, între două perioade electorale aglomerate. Iniţierea rapidă a procedurilor va permite adoptarea noilor norme cel mai târziu în primăvara anului 2018, cu cel puţin un an înaintea alegerilor europarlamentare, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia, însuşite şi de Curtea Constituţională a României.
Amintim că o comisie similară a fost înfiinţată prin Hotărârea 18/2013 a Parlamentului României. Apoi, în urma consultărilor cu mai multe organizaţii neguvernamentale, Hotărârea Parlamentului 1/2015 a extins mandatul Comisiei comune pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Astfel, în cursul anului 2015, prin colaborarea dintre Comisia comună, Autoritatea Electorală Permanentă şi mai multe organizaţii ale societăţii civile, au fost adoptate
Legea 113/2015 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale;
Legea 114/2015 privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice;
Legea 115/2015 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale;
Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor;
Legea 288/2015 privind votul prin corespondenţă.
După cele două runde de alegeri din anul 2016, constatăm că persistă unele discrepanţe între regulile aplicabile în procesul electoral, în funcţie de tipul alegerilor (locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale). Prin aplicarea unor reguli destul de diferite în cursul proceselor electorale (procedurile de votare, modalităţile de constituire a birourilor electorale, procedurile de acreditare a observatorilor sau exercitarea votului prin corespondenţă), pot fi afectate negativ:
 
-capacitatea Autorităţii Electorale Permanente de a dezvolta într-un mod eficient şi profesionist Corpul experţilor electorali,
 
- predictibilitatea proceselor decizionale, prin aplicarea unor reguli tehnice diferite la fiecare rând de alegeri, respectiv
 
- capacitatea alegătorilor şi a publicului larg de a înţelege procesele electorale, ceea ce scade încrederea cetăţenilor în procesul electoral şi vulnerabilizează democraţia.
 
Organizaţiile membre ale Campaniei Politică fără Bariere, alături de Centrul pentru Inovare Publică şi Centrul pentru Studiul Democraţiei, lucrează la sistematizarea discrepanţelor amintite. Aşa cum am procedat încă din toamna anului 2014 şi pe parcursul anului 2015, vom iniţia consultări cu toate grupurile parlamentare şi Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a identifica în mod corect nevoile de armonizare şi/sau de nouă reglementare. Analiza preliminară arată că ele ar putea fi sistematizate în patru categorii:
procedurile aplicabile în perioada electorală;
procedurile privind finanţarea partidelor şi campaniilor electorale;
procedurile de respectat în perioadele dintre scrutinele electorale sau referendare;
prevederile substanţiale aplicabile partidelor politice şi campaniilor electorale.
Având în vedere motivele enunţate mai sus, considerăm oportună înfiinţarea Comisiei comune speciale pentru elaborarea Codului Electoral şi vă solicităm să demaraţi procedurile necesare pentru constituirea ei la începutul sesiunii ordinare a Parlamentului României, după 1 februarie. Rămânem încrezători în continuarea unui dialog constructiv şi aşteptăm răspunsul dumneavoastră.”
 

Campania „Politică fără bariere”

 
„Politică fără Bariere” este o campanie  care urmăreşte modificarea legislaţiei pentru garantarea drepturilor la asociere politică şi participare la alegeri. Organizaţiile membre ale campaniei Politică fără Bariere împărtăşesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate şi militează pentru democraţie şi stat de drept în România. Membrii Campaniei Politică fără Bariere (din 15 ian 2015 în până în luna iunie, 2015, în ordine alfabetică): ActiveWatch, Asociaţia E-Civis, Asociaţia Civitas ’99, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia Mişcarea Civică Miliţia Spirituală, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH, Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale – CENTRAS, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe, Asociaţia România Vie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Comunitatea Uniţi Salvăm, Expert Forum, Fundaţia pentru o societate deschisă, Grupul pentru Democraţie Participativă – Plenum, Rezistenţa Urbană, Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală. 
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările