Preşedintele ANRM, după scandalul „monarhiştii şi serviciile secrete”: „Ne-am dori o implicare mai directă a Casei Regale în lupta pentru restauraţie”

Preşedintele ANRM, după scandalul „monarhiştii şi
serviciile secrete”: „Ne-am dori o implicare mai directă a Casei Regale în lupta
pentru restauraţie”

Cătălin Mihai, noul preşedinte al ANRM FOTO: Remus Florescu

În timp ce la castelul Peleş se pregătea garden-party-ul regal, la hotelul cu nume de palat din Sinaia, 180 de monarhişti din întrega ţară încercau restaurarea Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM), după cutremurul care a scindat asociaţia în decembrie 2015. Noul preşedinte, Cătălin Mihai (35 de ani), teamlider de multinaţională, crede că ar fi nevoie de o mai mare implicare din partea Casei Regale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 5.000 de monarhişti din toată ţara s-au adunat marţi la Sinaia pentru a sărbători Ziua Regalităţii şi jubileul de 150 de ani al Coroanei Române. Curtea castelului Peleş a fost arhiplină. Printre miile de participanţi îmbrăcaţi regulamentar, „Domnii, costum de culoare înschisă cu cravată; Doamnele, ţinută de după-amiază şi pălărie” (precum scria pe invitaţiile emise de Şeful Onorific al Casei Majestăţii sale), s-au numărat personalităţi ale culturii, sportului, oameni politici şi din administraţie şi foarte mulţi diplomaţi.
 
La câţiva kilometri de castel, în timp ce se făceau pregătirile pentru garden party-ul regal, într-un luxos hotel cu nume de palat (Hotel Palace), construit în 1911, lângă Parcul Ghica, circa 180 de membri ai mai multor cluburi şi asociaţii monarhiste din România, au participat, la cel de-al patrulea congres al Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM), asociaţia care a intenţionat să adune sub o singură umbrelă toate cluburile şi asociaţiile monarhiste din România. 
 

Cei sub 1 %

 
Într-un sondaj IRES realizat în aprilie se arată că aproape două treimi (61%) dintre români au încredere în Casa Regală, dar numai 21% susţin că ar prefera trecerea la monarhie. Dacă cei 5.000 de participanţi la evenimentele organizate la castelul Peleş, majoritatea fac parte din primele două categorii de români, care au încredere în Casa Regală respectiv care ar prefer trecera la monarhie, în  sala de conferinţe a Hotelului Palace s-au întrunit, ieri, românii dintr-o altă categorie – care nu a fost cuprinsă în sondajul IRES – cei care şi acţionează pentru restaurarea monarhiei. Sunt câteva mii în toată ţară, risipiţi prin cluburi şi asociaţii monarhiste, probabil procentual ar însuma sub 1% din întreaga populaţie. Noul preşedinte al ANRM are doar 35 de ani.   
 

Perioadă dificilă 

 
Organizarea celui de-al patrulea congres al ANRM la Sinaia de Ziua Regalităţii are şi menirea de a transmite un semnal Casei Regale. Evenimentul vine într-o perioadă dificilă atât pentru organizaţiile monarhiste din ţară, în luna decembrie a anului trecut, o parte din ANRM s-a rupt, cu scandal, cât şi pentru Casa Regală, având în vedere problemele cu Principele Nicolae şi starea de sănătate a Majestăţii sale Regele Mihai.
 
Cuvântul de deschidere al congresului a aparţinut vicepreşedintelui Alianţei, Cătălin Mihai, care a cerut colegilor solidaritate: „O parte din colegii noştri au apucat-o pe alt drum. Noi trebuie să contiuăm pentru implicarea tuturor mişcărilor monarhiste, dacă nu se poate sub o singură organizaţie, pentru că ştim foarte bine că există foarte mult orgoliu, atunci putem avea protocoale de colaborare cu toţi cei ce militează pentru restaurarea Mornahrie. (…)  În ultima perioadă, cel puţin din decembrie 2015, când o parte din monarhişti au ales să-şi manifeste frustrările şi nemulţumirile public, au adus un mare deserviciu atât ANRM-ului, cât şi ideii de monarhie în sine. Tocmai de aceea îmi doresc ca toţi cei care continua să facă parte din această Alianţă şi continua să creadă că cea mai bună formă de guvernământ este monarhia, nu vor uita că şi dacă vor exista momente în care vom fi dezamăgiţi, nu are nimeni dreptul să mai facă rău monarhiei. Acesta este unul dintre lucrurile pe care mi le doresc, şi îmi doresc ca fiecare de aici să plece cu aceste gânduri. Dacă şi noi monarhiştii ne faultăm între noi şi faultăm şi Casa Regală...”. Cătălin Mihai şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte arătând că „vor exista rezultate dacă fiecare dintre voi va munci alături de mine”.  
 

Servicii secrete şi monarhişti? Scandalul Marilena Rotaru

 
Cătălin Mihai a făcut referire la demisia co-preşedintelui ANRM, fosta prezentatoare TV Marilena Rotaru, care s-a produs în decembrie 2015. Rotaru critica „anexarea politică” a Alianţei de către copreşedintele Alianţei, Cătălin Şerban. "În acest moment mă retrag din Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei. N-am făcut compromisuri şi nu voi face. Nu pot fi de acord cu anexarea politică susţinută din ce în ce mai intens de Cătălin Şerban împreună cu câţiva membri ai Consiliului Director şi nici cu condiţionarea financiară a membrilor ANRM. Nimeni şi nimic nu-mi poate cere să abandonez valorile în care am crezut şi cărora mi-am dedicat întreaga mea viaţă. Nici mizeriile aruncate din nou asupra mea, în stil pur securistic, de oameni ai serviciilor vopsiţi în monarhişti. Climatul moral al alianţei a fost grav deteriorat, capitalul meu de încredere s-a epuizat, astfel că nu pot asista la compromiterea monarhiei din interiorul unui organism creat pentru a o susţine. Mulţumesc celor 9 membri ai Consiliului Director, reprezentanţi ai filialelor Alba, Braşov, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Mehedinţi, Olt, Vâlcea, Sălaj, şi preşedinţilor de filială din Bacău, Brăila, Vrancea, care mi-au acordat încredere şi respect şi-i asigur de încrederea şi de respectul meu. Nu voi abandona lupta şi nu-i voi trăda pe cei care mi-au acordat încrederea. Continui să sper în vindecarea şi recuperarea morală a lumii în care trăim. În forţa spirituală pe care o reprezintă monarhia. Mişcarea pentru Monarhie din România nu moare aici. Trăiască Regele!", a fost mesajul transmis, pe contul său de Facebook, de Marilena Rotaru.
 

Răspunsul ANRM 

 
Cătălin Şerban a negat, atunci, acuzaţiile ca fiind „total nefondate”. „Conducerea ANRM a luat act cu regret de decizia unui grup de aproximativ 30 de colegi de a se retrage din principala structură civică ce promovează revenirea la sistemul de guvernământ monarhic. Printre aceşti colegi se numără oameni de mare valoare, cu o ţinută morală impecabilă. Regretăm decizia lor în pragul anului 2016, în care sărbătorim 150 de ani de Dinastie Română. (…) Considerăm, însă, că ei au căzut victime manipulărilor venite din partea unor oameni pentru care orgoliul personal este mai presus de idealul restaurării monarhiei în România. Din păcate, unii dintre colegii de până ieri au amestecat, într-un mod neelegant, fără nici un temei real şi fără a aduce vreo probă, numele unor membri ai Familiei Regale a României în disputele şi în controversele care au precedat decizia lor. Considerăm că acest lucru este total inacceptabil pentru orice susţinător declarat al monarhiei constituţionale. De asemenea, considerăm absurde acuzaţiile care au fost vehiculate în spaţiul public cu privire la prezenţa unor „securişti” în rândurile conducerii ANRM, în condiţiile în care cei mai mulţi dintre membrii conducerii organizaţiei noastre aveau între 5 şi 10 ani în Decembrie 1989”.
 
Cătălin Mihai a făcut referire la aceste acuzaţii, arătând, ieri că „o postare pe Facebook nu te face monarhist”. Scandalul a dus la părăsirea asociaţiei de către Flavia Bălescu-Coposu şi Rodica Coposu. Doina Cornea, Mircea Carp (fost director al "Europei Libere"), Lucia Hossu Longin (TVR) şi-au anunţat retragerea din Consiliul de Onoare al ANRM .
 


Cătălin Mihai, noul preşedinte al ANRM. FOTO: Remus Florescu

Noul preşedinte, teamlider la multinaţională

 
ANRM şi-a ales, ieri, noua conducere şi a adoptat o rezoluţie citită de fostul vicepreşedinte Cătălin Şerban la finalul congresului (vezi video mai sus). Noul preşedinte este pe Cătălin Mihai, 35 ani, originar din Bucureşti. El este teamlider într-o multinaţională din domeniul bancar. În 2012 s-a numărat printre membri fondatori ai Alianţei –şi a fost vicepreşedinte timp de 3 ani consecutiv. Cătălin Mihai a susţinut, într-un interviu pentru Adevărul, că solicită  o implicare mai directă a Casei Regale pentru restaurarea mohariei şi în activitatea asociaţiilor monarhiste. 
 

Adevărul: Care este importanţa congresului de astăzi?

 
Cătălin Mihai: Este un congres foarte important, într-o perioadă în care ANRM –ul trece printr-un impas organizaţionalt şi printr-o preioadă de neîncredere, de deziluzie. Vorbesc de întâmplările din decembrie 2015, când o parte din ANRM s-a rupt, cealaltă care a rămas s-a adunat într-un Consilu Director, s-a ales o conducere provizorie, avându-i ca şi copreşedinţi pe Cătălin Şerban şi pe Valentin Lungu, care au avut ca principal obiectiv reconcilierea. ANRM-ul, azi, prin votul pe care l–a oferit şi prin încrederea cu care s-au readunat monarhiştii din ţară aici la Sinaia, unde am ţinut primul nostru congres, a reînsufleţit şi redat încrederea –atât celor care au fost aleşi în Consiliul Director al Asociaţiei, cât şi membrilor simpli.
 

Câte organizaţii au fost prezente la congres?

 
Au fost patru organizaţii, ANRM, Asociaţia monarhiştilor din Serbia, Clubul monarhitştilor din Cluj, Clubul monarhiştilor din Bistriţa, în calitate de invitaţi, şi filialele funcţionale ale ANRM (conform siteului asociaţiei- Argeş, Bacău, Brăila, Buzău, Constanţa, Giurgiu, Gorj, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Timişoara, Vrancea-nr). În total, circa 180 de persoane. 
 

Care a fost mesajul principal al rezoluţiei adoptate în urma Congresului?

Mesajul principal este un apel către Familia Regală, către majestatea sa Principesa moştenitoare Margareta în care ANRM şi-ar dori de la Casa Regală să transmită un mesaj de solidaritate şi, totodată, ANRM-ul, deşi ştim că nu suntem la nivelul Asociaţiei din Serbia (care a fost invitată la congres şi care este patronată de principele moştenitor Alexandru al II-lea -nr), ne-am dori, într-o oarecare măsură, să existe o implicare mult mai directă a Casei Regale în lupta aceasta pentru restaurarea mohariei.
 

 

Câte organizaţii monarhiste sunt în ţară?

 
Sunt mai multe organizaţii, atât vechi, cât şi mai noi, printre cele mai vechi amintesc Amicii Regelui Mihai, Mişcarea pentru Regatul României, INFOR şi multe cluburi care nu au structură de conducere comună şi nu au nici o strategie comună. În general, cele mai puternice cluburi se află în nordul ţării, în Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Cluj. Pe lângă acestea, există filialele ANRM, care colaborează în unele judeţe foarte bine cu aceste cluburi. În unele judeţe, aceste colaborări nu prea există. Prin rezoluţia adoptată astăzi ne-am dori ca printr-un mesaj venit de la Casa Regală să existe o mai mare unitate între aceste orgnaizaţii pentru că noi toţi ne dorim acelaşi lucru, restaurarea monarhiei.
 

De ce există această fragmentare a asociaţiilor şi cluburilor monarhiste?

 
Această fragmentare are legătură şi cu specificul românesc. Noi românii avem  tendţina să nu avem încredere unii în ceilalţi, să ne considerăm mai buni decât ceilalţi, să fim de acord la un moment-dat cu un vot, după care să contestăm persoana respectivă, sau grupul de persoane alese şi de aici apar toate aceste neînţelegeri. Unele asociaţii, precum Amicii Regelui Mihai, nu au fost deschişi la o colaborare reală cu ANRM-ul. 
 

În ce stadiu se află dezideratul ANRM-ului de a unifica cluburile şi asociaţiile monarhiste din România?

 
Din 2013 – 2014, chiar şi 2015 s-a dorit ca celelalte organizaţii să intre în ANRM, lucrându-se mai bine aşa. Apoi am realizat că acest lucru nu prea e posibil, pentru că oamenii nu vor renunţa la organizaţiile lor, la munca lor, fiecare persoană a luptat pentru aducerea organizaţiei la un anumit nivel şi chiar dacă e moharnist şi îşi doreşte restaurarea monarhiei, îşi doreşte să o facă de pe poziţia pe care se află. Tocmai de aceea, am schimbat un pic strategia şi mergem pe ideea de semnare de protocoale de colaboare. Nu e atâta de important să existe o singură asociaţie cu 100.000 de membri, pot exista şi 50 de asociaţii cu câte 1.000 de membri, dar dacă acelea pot lucra împreună, se pot întâlni, şi pot stabili campanii comune şi fiecare se implică cu toate resursele, rezultatul ar putea fi chiar mai bun decât atunci când există o singură asociaţie. Strategia aceasta funcţionează de un an – au existat o serie de protocoale semnate şi cu alte organizaţii, nu neapărat monarhiste, a existat un protocol cu clubul ţărăniştilor, iar ideea încă o păstrăm. 
 

Circa 180 de persoane au participat la congresul ANRM. FOTO: Remus Florescu

 

Cam câţi oameni activează astăzi în România în sensul reinstaurării monarhiei?

 
Din nefericire nu activează în mod constant. Numărul total al oamenilor ce activează într-o formă sau alta pentru reinstaurarea mohanriei este de câteva mii, dar nu activează în mod constant, în sensul că astăzi fac ceva, apoi trei luni de zile nu mai fac nimic. Astfel, rezultatele nu prea să văd. 
 

Care ar trebui să fie rezultatele?

 
Rezultatul final acesta este: la nivel de societate să ai o majoritate clară monarhistă şi un număr suficient de mare de militanţi care să determine Parlamentul să se transforme în adunare constituantă care să schimbe Constituţia, să se treacă la o Constituţie monarhistă, iar pentru aceasta ai nevoie de o majoritate clară şi de o masă de chiar câteva mii de persoane, o masă militantă, care să fie capabilă ca atunci când se doreşte promvoarea unui mesaj acela să ajungă nu numai la o anumită categorie de oameni. Spre exemplu, persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie, în general află mult mai repede informaţiile despre monarhie, dar încă este o problemă în mediul rural de exemplu, deşi acolo există destul de mulţi monarhişti. Este important ca acea masă militantă să poată distribui mesajul chiar şi acolo, în zona rurală, în oraşele mici de provincie, nu doar în Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, oraşe mai mari, cu centre universitare.  
 

Care este obiectivul tău principal în mandatul de preşedinte pe care l-ai câştigat?

 
Obiectivul meu principal este să am o colaborare cu toate organizaţiile monarhiste, totodată o să reîncerc să readuc la masa negcierilor o parte din membri ANRM-ului care s-au rupt în decembrie 2015. Cel mai important lucru este că vreau să schimb modul în care se lucrează în momentul de faţă. Eu lucrez într-o multinaţională, sunt teamlider , iar acolo e foarte important să urmăreşti un proiect, să urmăreşti resursele de care ai nevoie şi finalitatea lui. De aceea, aş vrea să introduc parte din procedurile şi din modul de lucru al unei  multinaţionale şi în această organizaţie. Orice organizaţie are nevoie de un mod de lucru organizat. Fără un mod de lucru organizat, nu poţi ajunge la un rezultat. 

Care este impactul asupra Casei Regale a ultimelor evenimente, problemele cu fostul principe Nicolae şi starea de sănătate a Regelui Mihai?

 
Ce s-a întâmplat e normal şi natural. Nu am contestat niciodată decizia Casei Regale de a-l scoate din linia de succesiune pe prinicpele Nicolae, ba chiar sunt de acord cu decizia. În ceea ce priveşte preluarea prerogativelor de către principesa moştenitoare, Margareta, de asemenea consider că e natural şi normal să se întâmple lucrul acesta. Cu toţii îl respectăm pe Majestatea Sa, Regele Mihai, dar totodată trebuie să fim conştinenţi că Majestatea Sa are o vârstă, are probleme de sănătate şi cel mai important lucru în momentul de faţă este ca Majestatea sa să se concentreze pe problemele de sănătate, iar prerogativele să fie duse mai departe de fiica sa, care ar fi, cred eu, o regină extraordinară. România nu a avut niciodată regină până acum, fiind într-o oarecare măsură şi o ţară conservatoare. Nu a avut parte de o conducere feminină, dar nu cred că ar fi un lucru rău. Cineva spunea că o femeie gospodăreşte foarte bine casa, la fel cred că o femeie poate gospodări foarte bine şi ţara.
 

Spuneaţi că ar fi nevoie de o implicare mai activă a Casei Regale pentru reinstaurarea monarhiei, la ce vă referiţi?

Ne-am dori din partea Casei Regale să fie transmise mesaje în mod constant privind dorinţa lor de revenire la monarhie constituţională în România, totodată ne-am dori din partea Casei Regale să fie încurajate toate organizaţiile, toate grupurile, toate persoanele care militează pentru restaurarea monarhiei în România şi chiar să fie ghidate, să primească sfaturi de la Casa Regală despre cum am putea să facem lucrurile mai bine pentru că şi noi ne dorim ca Familia Regală să se reîntoarcă acolo unde îi este locul. 
 

Crezi că ANRM-ul ar trebui să se implice în politică?

 
Nu sunt de acord cu implicarea în politică a ANRM, pentru că Alianţa are în componenţă sa atât liberali cât şi ţărănişti, avem chiar şi persoane cu anumite  înclinaţii de stânga, iar o eventuală implicare a ANRM-ului în politică ar detemina nu doar conflcte interne, dar ar spunune ANRM la un atac din partea partidelor politice, pentru că ANRM va deveni un adversar al partidelor politice, în momentul de faţă nu suntem un adversar al partidelor politice. ANRM doreşte să convingă partidele politice să restaureze monarhia, pentru că asta se va întmpla, până la urmă, cu ajutorul maselor, dar va fi făcută de politiceni şi ne place sau nu, politicienii trebuiesc convinşi că cea mai bună formă de guvernământ e monarhia constituţională. Nu avem în momentul de faţă de alţi duşmani, avem nevoie de prieteni. 

Cum pot fi convinşi oamenii să pună presiune pe politicieni pentru a face schimbarea?

 
Lucrurile s-au schimbat destul de mult în România în ultimii ani. Populaţia din România începe să fie un pic mai educată din punct de vedere politic, chiar dacă  majoritatea nu doresc să se implice în politică, cred că românii sunt mai educaţi politic faţă de anii 90. 
 

Ce probleme ar putea rezolva monarhia în România?

 
Monarhia ar putea rezolva foarte multe lucruri. În primul rând ar stopa neînţelegerile şi ar putea crea un program la nivel naţional pe care întreaga clasă politică să şi-l asume, iar Casa Regală să fie arbitrul, girantul continuităţii acelor proiecte. În momentul de faţă, clasa politică crează proiecte din 4 în 4 ani, la care renunţă din 4 în 4 ani, acesta este unul dintre motivele pentru care România nu a progresat foarte mult. Politicienii crează proiecte pe termen scurt pentru a putea fi realeşti la următorul mandat. Un proiect pe termen scurt nu este neapărat bun. Un proiect durabil poate dura chiar 10-15 -20 ani. Politicienii nu-şi pot asuma un astfel de proiecte pentru că peste 4 ani s-ar putea să nu mai fie aleşi. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Congresul ANRM a avut loc pe 10 mai la Sinaia. FOTO: Remus Florescu

Imagini din aceeasi galerie
  • Congresul ANRM a avut loc pe 10 mai la Sinaia. FOTO: Remus Florescu
  • Congresul ANRM a avut loc pe 10 mai la Sinaia. FOTO: Remus Florescu
  • Tudor VIŞAN-MIU, noul președinte al filialei pentru tineret al ANRM. FOTO: Remus Florescu
  • Noul președinte al ANRM, Cătălin Mihai. FOTO: Remus Florescu 
  • Monarhiste din vechea gardă. FOTO: Remus Florescu
  • Hotelul Palace, unde a avut loc congresul ANRM
  • Sinaia de Ziua Regalității. FOTO: Remus Florescu
  • Dirijorul Tiberiu Soare la garden party-ul de la Peleș 
  • Garden party la Peleș 
  • Garden party la Peleș 
  • Garden party la Peleș 
  • Garden party la Peleș 
  • Garden party la Peleș FOTO Remus Florescu
  • Garden party la Peleș FOTO Remus Florescu
  • Monarhistă din garda veche
  • Hotelul Palace, unde a avut loc congresul ANRM
  • Sinaia de Ziua Regalității. FOTO: Remus Florescu
  • Sinaia de Ziua Regalității. FOTO: Remus Florescu
  • Sinaia de Ziua Regalității. FOTO: Remus Florescu
  • Monarhist din Sălaj la congresul ANRM . FOTO: Remus Florescu 
  • Catalin Mihai, noul președinte al ANRM. FOTO: Remus Florescu
  • Garden party la Peleș
  • Garden party la Peleș FOTO Remus florescu 
  • garden party la Peleș FOTO Remus florescu 
  • garden party la Peleș FOTO Remus florescu 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: