Nostalgici după „epoca Ceauşescu“. Peste jumătate dintre români cred că înainte de 1989 se sărbătorea mai bine ziua de 1 Mai

Nostalgici după „epoca Ceauşescu“. Peste jumătate dintre români cred că înainte de 1989 se sărbătorea mai bine ziua de 1 Mai

La manifestaţiile de 1 Mai din capitală veneau muncitori din toată ţara. FOTO:fonoteca online a comunismului.

Peste jumătate dintre români cred că Ziua Muncii se sărbătorea mai frumos înainte de 1989 decât în prezent, relevă un studiu IRES. Nostalgia românilor se manifestă şi în ceea ce priveşte munca. Astfel, 64% dintre respondenţi cred că se muncea mai bine în România, înainte de 1989, în timp ce acum nu sunt mulţumiţi de salariu (65%) şi sunt stresaţi la locul de muncă (46%).

Ştiri pe aceeaşi temă

 

De Ziua Muncii, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES a realizat o radiografie a atitudinii românilor faţă de muncă şi a modului în care aceştia se raportează la locul de muncă, dar, în acelaşi timp, a chestionat cetăţenii cu privire la alternativele pentru petrecerea zilei de 1 Mai.

1 Mai se sărbătorea mai bine înainte de 1989

Pentru o treime dintre participanţii la studiu (35%) 1 Mai semnifică Ziua Muncii, dar pentru 13% această zi este doar ”zi liberă”, 10% spun că este o zi obişnuită, normală, pentru 9% nu are nicio semnificaţie, iar pentru 7% este o zi de odihnă/relaxare. Aproape jumătate dintre cei chestionaţi cred că 1 Mai nu şi-a mai păstrat, în ultimii ani, semnificaţia de Zi a Muncii, iar peste jumătate (56%)  cred că 1 Mai se sărbătorea mai frumos înainte de 1989 decât în prezent. 25% dintre respondenţi cred că 1 Mai se sărbătoreşte mai bine acum, iar 6% susţin că este la fel. Unul din 10 români nu consideră potrivit ca Ziua Muncii să fie sărbătorită printr-o zi liberă şi peste jumătate dintre aceştia cred că această zi ar trebui sărbătorită prin muncă

Ce fac românii în mini-vacanţă

Doi din 10 români vor pleca undeva în perioada 1 Mai - Paşti, majoritatea optând pentru a merge în ţară, în vizită la rude şi prieteni (54%), la munte în România (35%) sau la ţară (34%). 41% dintre cei chestionaţi spun că vor ieşi la iarbă verde de 1 Mai, 38% vor pregăti cu această ocazie mici, 52% vor face grătare

1 Mai - acasă sau la iarbă

Bugetul alocat pentru ziua de 1 Mai este unul relativ modest: unul din 3 respondenţi alocă până în 100 de lei, 27% spun că au alocat cel mult 199 lei, 17% declară că suma alocată este de maxim 299 lei. Doar 5% susţin că au alocat peste 600 de lei . 8% dintre participanţii la studiu nu au alocat un buget pentru 1 Mai. Peste jumătate dintre români (54%) obişnuiesc să sărbătorească 1 Mai, iar cei mai mulţi dintre ei petrec această zi fie acasă (39%), fie la iarbă verde (39%),  la ţară (dacă locuiesc la oraş)  - 8%, în excursie în ţară - 4%, în excursie în străinătate – 1%, ies în parc – 1%, la serviciu – 5%, altfel – 1%, nu răspund – 1%.

Atitudini faţă de muncă

36% dintre  se bucură, în acest an, de 3-4 zile libere în perioada 1 Mai-Paşti, 33% au între 1 şi 2 zile libere, 7% beneficiază de 5-6 zile, iar 5% au peste 6 zile libere. Totuşi, 13% dintre români nu au, în această perioadă, nicio zi liberă. Mai mult de un sfert dintre cei chestionaţi care sunt angajaţi, liber profesionişti sau care au o afacere muncesc între 9 şi 11 ore zilnic, iar 12% muncesc chiar peste 11 ore. Majoritatea dintre ei însă - 55% - lucrează între 6 şi 8 ore, iar 7% lucrează între 3 şi 5 ore

68 % dintre români lucrează peste program

68% dintre cei care sunt angajaţi, liber profesionişti sau au o afacere spun că sunt nevoiţi să lucreze şi ore suplimentare. Pentru 13% dintre cei care muncesc suplimentar, acest lucru se petrece la sfârşitul săptămânii. O treime sunt nevoiţi des să lucreze ore suplimentare, 15% foarte des, iar pentru 44% acest lucru se petrece rar. Peste jumătatea dintre cei care muncesc suplimentar, fac acest lucru voluntar, pentru 15% este o obligaţie contractuală, iar 28% fac acest lucru doar când li se solicită în mod expres. Peste o treime dintre cei care muncesc suplimentar lucrează în interes de serviciu şi acasă, peste jumătate dintre aceştia (56%) susţinând că acest lucru li se întâmplă des şi foarte des

Munca este extenunantă pentru  49% dintre români

Aproape 6 din 10 respondenţi (58%) consideră că munca lor este mai degrabă solicitantă. 49% dintre cei intervievaţi declară că după o zi de muncă se simt în mare şi în foarte mare măsură extenuaţi. Peste jumătate dintre participanţii la studiu (53%) consideră că postul pe care îl ocupă implică o mare responsabilitate, iar alţi 32% susţin că, în munca lor, au o foarte mare responsabilitate. Pentru 64% dintre cei intervievaţi, locul de muncă actual este foarte important, iar 77% dintre participanţii la cercetare cred că dacă nu ar mai avea actualul loc de muncă le-ar fi greu şi foarte greu să îşi găsească un serviciu nou

65% dintre români nu sunt mulţumiţi de salariu

Referindu-se la locul actual de muncă, cei mai mulţi respondenţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţia cu colegii (94%), de serviciu în general (93%), de programul de muncă (86%), de relaţiile cu superiorii (85%), de volumul de muncă (82%), pe ultimul loc în această ierarhie situându-se salariul (65%).

46% dintre români sunt stresaţi la locul de muncă

Locul de muncă provoacă stres pentru 46% dintre cei chestionaţi, în timp ce 54% dintre ei spun că locul de muncă le provoacă puţin stres sau deloc.  O treime dintre respondenţi (31%) sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de perspectiva pierderii locului de muncă

Se muncea mai bine

Datele prezentate în această sinteză se referă la eşantionul de respondenţi care sunt angajaţi, sunt liber profesionişti sau care au o afacere. Dintre respondenţii şomeri, casnici sau elevi/studenţi (23% din eşantion), doar 56% sunt în căutarea unui loc de muncă, 87% dintre cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă susţin că ar accepta un job şi dacă acesta ar necesita competenţe inferioare pregătirii lor profesionale, acelaşi procent ar accepta şi un loc de muncă ce ar presupune muncă peste program sau la domiciliu. 53% dintre cei care îşi caută un job ar accepta un loc de muncă chiar dacă salariul ar fi mai mic decât aşteptările lor. 64% dintre respondenţi cred că se muncea mai bine în România, înainte de 1989.

Eşantion reprezentativ

 Studiul a fost făcut pe un eşantion de 1.689de  indivizi de 18 ani şi peste. Tipul eşantionului a fost multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional. Eroare maximă tolerată este de ± 2,5%. Ancheta s-a desfăşurat în  26, 29 aprilie 2013.

Citeşte şi 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: