Profesorul clujean care desfiinţează miturile diferenţelor radicale dintre moldoveni, munteni şi ardeleni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stereotipurile despre ardeleni, munteni şi moldoveni domină dezbaterea publică. FOTO: Dan Munteanu
Stereotipurile despre ardeleni, munteni şi moldoveni domină dezbaterea publică. FOTO: Dan Munteanu

Daniel David, autorul lucrării „Psihologia poporului român“, contrazice într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ ideile cele mai comune legate de diferenţele psihoculturale care ar exista între locuitorii din regiunile istorice ale României.

„Noi, ca ardeleni, spunem că avem valori diferite, dar când te uiţi la implementarea efectivă a valorilor, vedem că uneori nu este cazul. Se spune că în Transilvania nu se întârzie. Despre ce vorbim? În Ardeal se întârzie la fel de mult”, susţine prorectorul pentru cercetare al Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”.

În prima parte a interviului acordat ziarului „Adevărul”, cercetătorul a vorbit despre trăsăturile psihologice principale ale românilor: „Profilul psihocultural actual al României se caracterizează prin structura colectivistă (cu neîncredere faţă de cei din afara colectivului), concentrarea puterii sociale (cu tendinţe spre autoritarism), interpretarea incertitudinii aduse de viitor ca pericol (cu frica faţă de schimbare şi cantonarea în prezent) şi controlul comportamentului social mai degrabă prin pedepse, decât prin recompense (cu vânarea greşelilor)”.

În cea de-a doua parte a interviului, pe care o prezentăm astăzi, David răspunde la întrebările legate de diferenţele în ceea ce priveşte profilul psihocultural dintre ardeleni, munteni şi moldoveni.  

Imagine indisponibilă

Municipiul Cluj-Napoca este de multe ori dat ca exemplu în ceea ce priveşte diferenţele dintre ardeleni, moldoveni, munteni. FOTO: PCN

 

Românismul bate ardelenismul 

Adevărul: Există diferenţe importante între profilul psihocultural al ardelenilor, moldovenilor şi muntenilor?

Daniel David: În ceea ce priveşte atributele psihoculturale descrise aici (structura colectivistă, concentrarea puterii sociale, interpretarea incertitudinii aduse de viitor ca pericol şi controlul comportamentului social mai degrabă prin pedepse, decât prin recompense) nu există mari diferenţe între provinciile istorice ale României. 

Ce înseamnă asta?

Asta poate să însemne mai multe lucruri: există o arhitectură comună a românismului care e destul de tare şi a supravieţuit de-a lungul istoriei, chiar dacă aceste regiuni au făcut parte din ţări şi imperii diferite şi/sau, pentru că nu se exclud aceste teorii, că s-a produs o mutare masivă a populaţiei dintr-o zonă în alta; de exemplu, sunt atâţia ardeleni în Bucureşti şi atâţia moldoveni s-au dus în Banat şi Transilvania, încât nu mai sunt diferenţe în funcţie de vechile provincii istorice. 

Astfel, în general, „românismul” bate şi „ardelenismul (definit larg, ca Transilvania de dincolo de Carpaţi)”, şi „muntenismul (definit larg ca Ţara Românească)”, şi „moldovenismul” (definit larg ca Moldova completă)!  
Imagine indisponibilă

„Există o arhitectură comună a românismului care e destul de tare şi a supravieţuit de-a lungul istoriei”- Daniel David.

„Este însă uneori vorba despre (auto)stereotipuri bune şi e foarte bine că le avem”

Există multe persoane, dintre care şi formatori de opinie, veniţi în Transilvania din Bucureşti, care vorbesc despre oamenii, instituţiile şi, în general, despre viaţa de aici, ca şi cum ar vorbi despre o altă ţară, una mai bună. Cum analizaţi această perspectivă diferită? 

 

Sunt elemente care nu fac parte din arhitectura psihoculturală majoră pe care am descris-o. Spre exemplu, adesea nu se referă la indivizi colectivişti vs autonomi sau concentrarea vs descentralizarea puterii. În plus, pot să fie experienţe particulare pe care le au avut aceste persoane. Pentru ca ipotezele să devină concluzii, aş vrea însă să văd nişte comparaţii statistice, cu studii sistematice. Lucrurile nu sunt chiar aşa de diferite şi noi care trăim aici mai mult le vedem. Dar şi în Cluj-Napoca nu se respectă termenele, se claxonează, sunt conflicte violente în trafic etc. 

În regiunile din Ardeal nu există o conştiinciozitate mai mare decât în alte zone de dezvoltare

Se vorbeşte în Transilvania, de exemplu, despre valorile şi instituţiile primite de la Imperiului austro-ungar şi care ar fi fost transmise şi oamenilor de-a lungul timpului.

Noi, ca ardeleni, spunem că avem valori diferite, dar când te uiţi la implementarea efectivă a valorilor, vedem că uneori nu este cazul. Se spune că în Transilvania nu se întârzie. Despre ce vorbim? În Ardeal se întârzie la fel de mult. 

Este însă uneori vorba despre (auto)stereotipuri bune şi e foarte bine că le avem. Chiar dacă stereotipul bun este iniţial gol de conţinut, măcar îl ai ca model şi poate ca angajament pragmatic în viitor. Hai însă să le şi implementăm atunci în viaţa de zi cu zi. Eu am încercat să fac mereu diferenţa între „cum suntem”, „cum ne credem” şi „cum vrem să fim”. 

Da, prin prisma a „cum vrem să fim” şi „cum ne credem”, sunt diferenţe între provincii, dar la analiza rece a „cum suntem efectiv” nu mai sunt diferenţe atât de mari, dacă vorbim despre valorile psihoculturale majore pe care le-am analizat şi aici. Că or fi pe alte valori/aspecte psihoculturale este posibil şi pot să fie pe valori importante, dar nu pe colectivism, nu pe concentrarea puterii, nu pe controlul prin pedepse şi nu prin frica faţă de schimbare şi viitor. 

Imagine indisponibilă

Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”

Unul dintre elementele care se aduce cel mai des în discuţie când vine vorba despre ardeleni, moldoveni şi munteni este nivelul de, să-i zicem, perfecţionism, de a vrea să faci lucrurile aşa cum trebuie, de a nu accepta filosofia „merge şi aşa”. Există diferenţe din acest punct de vedere între cele 3 regiuni? 

Asta s-ar încadra la o trăsătură de personalitate numită de psihologi conştiinciozitate. Dar conform studiilor noastre, între cele 8 regiuni de dezvoltare a ţării (Nord-Vest, Nord-Est, Centru, Vest, Sud – Vest, Sud, Sud-Est, Bucureşti Ilfov) nu există diferenţe semnificative. În regiunile din Ardeal nu există o conştiinciozitate mai mare decât în alte zone de dezvoltare, deşi poate noi ardelenii credem acest lucru şi ni-l dorim mai mult ca alţii; ceea ce este bine ca model cultural-ideal! 

Corupţia şi profilul psihocultural 

Există o legătură între problemele concrete ale României precum corupţia, lipsa infrastructurii, lipsa condiţiilor din spitale etc. şi aceste valori care domină profilul nostru psihocultural?

Există o asemenea legătură. Corupţia este adesea mai mare în ţările colectiviste unde domină componenta de concentrare a puterii. Într-o structură colectivistă, cei care sunt de la putere gândesc cam astfel: „..suntem noi şi ai noştri la putere şi putem face ce dorim, fără să afle nimeni de lucrurile incorecte”. În plus, studiile de specialitate arată că în ţările unde grupurile sociale sunt construite de indivizi automoni pe bază de valori comune (nu rudenii/pile),  în forma comunităţilor solidare şi generoase, cu încredere interpersonală mare, sunt mai dezvoltate economic şi au, în general, un nivel mai crescut de bunăstare. În organizaţiile indivizilor autonomi se dezvoltă adesea o cultură în logica că dacă vrei să ai acces la resursele organizaţiei, atunci trebuie să fii bun/performant şi/sau să-i susţii pe cei buni performanţi. Nu prea este altă cale. Această cultură încurajează apoi diferenţierea, în logica că succesul unui membru al comunităţii se întoarce asupra tuturor membrilor comunităţii. În structurile colectivste se dezvoltă o cultură în care pentru a accesa resursele organizaţiei trebuie să ai pile la şefi şi/sau să fii submisiv. Această cultură nu încurajează apoi diferenţierea, cei care ies din rând fiind adesea pedepsiţi; astfel se ajunge mai uşor la sărăcia tuturor! 

Cum schimbăm România

Cum poţi să-i convingi pe românii care au un profilul psihocultural vechi, cu trăsăturile de care vorbeaţi, să fie de acord cu o schimbare, cu o modernizare a ţării?

În primul rând prin explicarea lucrurilor, fără însă a-i pune la colţ. Trebuie să reamintim mereu că un profil valoric nu este bun sau rău, el devine mai util sau mai puţin util în funcţie de direcţia de dezvoltare a ţării. În plus, trebuie implicaţi în schimbare copiii şi nepoţii celor care au profilul vechi, deoarece încrederea în societatea colectivistă este acordată apropiaţilor. Dacă vine o persoană din afara „colectivului”, din afara familiei extinse, argumentele acestuia nu vor fi luate în considerare. Copiii şi nepoţii trebuie să le explice celor ce susţin profilul vechi că viitorul lor este în Uniunea Europeană şi nu trebuie să ne îndepărtăm de valorile europene. 

Cine este Daniel David    

Potrivit Thomson ISI/Web of Science, Daniel David (43 de ani) este psihologul român cu cel mai mare impact în literatura de specialitate naţională şi internaţională, prin numărul de citări în comunitatea ştiinţifică. Din 2007 este şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca. În ianuarie 2013, a fost numit director responsabil cu cercetarea la faimosul Institut american „Albert Ellis“ din New York. Universitarul este autor al volumului „Profilul psihologic al poporului român“. David este şi prorectorul pentru cercetare, excelenţă şi competitivitate  al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Citeşte şi

Ce înseamnă să fii patriot? Daniel David: „Nu vrem să ne întoarcem să purtăm iţari şi să locuim în bordeie“

Cum poate ajunge România o „ţară ca afară“. Inovaţia radicală propusă de un reputat profesor universitar: „Va avea impact asupra întregii societăţi“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite