Neamţul care a văzut, acum un veac, în România „o ţară binecuvântată, care se apropie de norii grei ai Occidentului” - moştenirea unică lăsată de german
0„De cultura acestei ţări binecuvântate de soare se apropie norii grei ai Occidentului”, scria în 1933, fotograful german Kurt Hielscher, care a realizat un spectaculos album de fotografii cu România. Iniţiativa a aparţinut Guvernului şi familiei regale având şi un scop turistic, ţara fiind atunci, la fel ca şi acum, foarte puţin cunoscută în Vest. Cum este percepută această iniţiativă de un specialist în 2015.
Guvernul României l-a invitat în 1931 pe Kurt Hielscher, un fotograf german popular în acea vreme, să călătorească în România şi să realizeze o carte în care să prezinte ţara, la fel cum făcuse cu Germania, Spania, Italia, Ţările Nordice. În anii 1931 şi 1932, fotograful a străbătut în România peste 25.000 de kilometri şi a făcut circa 5.000 de fotografii, din care a ales 304 pentru album. El a călătorit în regiuni precum Transilvania, Moldova, Basarabia, Banat, Maramureş sau Bucovina, dar şi în localităţi care acum nu mai sunt în componenţa României. Rezultatul muncii sale a fost albumul fotografic "RUMÄNIEN – Landschaft, Bauten, Volksleben"( ROMÂNIA – Natură. Clădiri. Viaţă populară). A folosit un aparat de fotografiat Zeiss Ikon/Ica cu obiective Zeiss cu peliculă Agfa Isocrom, iar albumul are 336 de pagini, fotografiile având fiecare legenda în engleză, germană, franceză şi română. Prefaţa albumului a fost semnată de Octavian Goga. Scopul cărţii a fost şi unul turistic, România fiind atunci, la fel ca şi acum, foarte puţin cunoscută în Vest.
„Dar pe lângă mulţumirea pe care am simţit-o, lucrând, m-a cuprins şi durerea că întreg poporul român este ameninţat de un duşman crunt, căci de cultura acestei ţări binecuvântate de soare se apropie norii grei ai Occidentului: praful civilizaţiei care înăbuşe orice viaţă plină de culoare”
Kurt Hielscher, fotograf
Castelul de la Balcic. FOTO: Kurt Hielscher
„Ce puţin se ştie despre această ţară binecuvântată de soare!”
„În ajunul călătoriei mele un scriitor cunoscut m-a întrebat cu mirare: <<De ce să-ţi pierzi timpul tău scump cu lucrarea aceasta? Ce-o să găseşti deosebit în România?” Mulţi trebuie să aibă aceeaşi părere. Ce puţin se ştie despre această ţară!…", explica Kurt Hielscher la începutul cărţii. Fotograful deplângea influenţa lumii moderne asupra unui port popular care l-a impresionat profund: „Dar pe lângă mulţumirea pe care am simţit-o, lucrând, m-a cuprins şi durerea că întreg poporul român este ameninţat de un duşman crunt, căci de cultura acestei ţări binecuvântate de soare se apropie norii grei ai Occidentului: praful civilizaţiei care înăbuşe orice viaţă plină de coloare. Unele sate au şi fost învăluite; norul cenuşiu acoperă tot mai mult uneltele strămoşeşti şi coloarea veselă a costumelor, înecându-le în monocromia stinsă a modei de pretutindeni. Aşa îşi pierde treptat, un popor cu simţ artistic, străvechea sa înfăţişare. De aceea am dat în aceste fotografii atâta importanţă vieţii populare în dauna peisajului. Mi se pare că aş putea salva astfel prin cartea mea, pentru timpurile viitoare, ceea ce încet şi continuu este sortit pieririi. Fie ca o soartă prielnică să păstreze încă mult timp poporul acestor munţi, văi şi câmpii, în frumuseţea şi spontaneitatea sa”, a susţinut fotograful
Născut în Silezia, Kurt Hielscher (1881 - 1948) a realizat albume inedite de fotografie în perioada Primului Război Mondial, precum şi în perioada interbelică, după ce a străbătut o serie de state europene, printre care Spania, Italia, Iugoslavia, Danemarca, Norvegia dar şi România.
„Cea mai interesantă parte a albumului foto este cea privind oamenii prezentaţi în diferite ipostaze. Cel puţin 50% din farmecul unui loc este dat de oamenii care trăiesc acolo. De exemplu, într-un tur al mănăstirilor de lemn din Maramureş, după primele două-trei biserici, turiştii încep să-şi piardă interesul pentru că, dacă nu sunt specialişti, li se par toate la fel. Apoi, dacă trecem pe lângă un car tras de bivoli, oamenii fac mult mai multe poze şi vor să stea mai mult”,
Traian Almăşan, specialist în turism
Costume populare din Boiţa. FOTO: Kurt Hielscher
50% din farmecul unui loc sunt oamenii
„Cea mai interesantă parte a albumului foto este cea privind oamenii prezentaţi în diferite ipostaze. Cel puţin 50% din farmecul unui loc este dat de oamenii care trăiesc acolo. De exemplu, într-un tur al mănăstirilor de lemn din Maramureş, după primele două-trei mănăstiri, turiştii încep să-şi piardă interesul pentru că, dacă nu sunt specialişti, li se par toate la fel. Apoi, dacă trecem pe lângă un car tras de bivoli, oamenii fac mult mai multe poze şi vor să stea mai mult. Stilul de viaţă tradiţional îi atrage foarte mult. Sunt ţări în care oamenii sunt stimulaţi să păstreze acest mod de viaţă. Cu siguranţă că va veni momentul când copilul ţăranului va dori să-şi cumpere un tractor în loc de carul cu boi şi acest farmec se va pierde”, a explicat pentru „Adevărul” , specialistul în turism Traian Almăşan, proprietarul agenţiei City Tours & Events.În ceea ce priveşte siturile turistice prezentate în album, clujeanul crede că multe dintre ele au fost restaurate, un exemplu în acest sens fiind mănăstirea Voroneţ.
„Cred că cea mai bună promovare a României o face prinţul Charles. Foarte multe materiale sunt publicate în presa engleză, şi mai nou şi în cea spaniolă, despre vizitele prinţului în Transilvania şi despre promovarea pe care ne-o face familia regală britanică. Cred că de această promovare ar trebui să se ocupe şi Autoritatea Naţională pentru Turism. Un rol asemănător regelui îl are acum preşedintele României”,
Traian Almăşan, specialist în turism
"Vâlcov" sau Veneţia Estului este acum o localitate ucraineană. În perioada interbelică a aparţinut României. FOTO: Kurt Hielscher
O faţă regală face cea mai bună promovare a României
Fotograful Kurt Hielscher era un apropiat al casei regale, el acceptând să realizeze acest album şi la insistenţele familiei de Hohenzollern. Legat de faptul că iniţiativa Guvernului României de a-l invita pe fotograful Kurt Hielscher pentru a realiza un album cu România, Almăşan spune: „Cu siguranţă că astfel de gesturi ar putea fi făcute şi astăzi. Familia regală era îndrăgostită de România în acea perioadă. O dovadă în acest sens este şi faptul că familia egală a reconstruit castelul Bran. Mulţi turişti constată că Branul nu are nicio legătură cu Dracula, dar găsesc în castel fotografii vechi cu familia regală. Cred că iniţiativa de a chema un fotograf german foarte cunscut în acea perioadă pentru a edita o carte despre România a fost un proiect privat al regelui, prin care i-a crescut foarte mult prestigiul”. El crede că şi astăzi cea mai bună promovare a României este făcută de o „faţă regală”. „Cred că cea mai bună promovare a României o face prinţul Charles. Foarte multe materiale sunt publicate în presa engleză, şi mai nou şi în cea spaniolă, despre vizitele prinţului în Transilvania şi despre promovarea pe care ne-o face familia regală britanică. Cred că de această promovare ar trebui să se ocupe şi Autoritatea Naţională pentru Turism. Un rol asemănător regelui, acela de reprezentare, îl are acum preşedintele României”, a mai spus clujeanul.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
