Mozart pentru omul modern. Cum să te dezvolţi personal şi să fii fericit folosind strategiile de succes ale geniilor muzicii

Mozart pentru omul modern. Cum să te dezvolţi personal şi să fii fericit folosind strategiile de succes ale geniilor muzicii

Giorgio Fabbri pe scena Operei Maghiare din Cluj. FOTO: TEDx

„Mozart a fost un compozitor genial, dar şi un manager de succes. Produsul creat de el are valoare pe piaţă după două-trei sute de ani”, este de părere dirijorul Giorgio Fabbri, unul dintre invitaţii speciali ai TEDx Cluj. Italianul a creat o metodă de dezvoltare personală şi profesională prin care conectează muzica cu managementul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una dintre cele mai interesante prezentări ale TEDxcluj 2017 – „Going Beyond”, care a avut loc sâmbătă, la Opera Maghiară din Cluj-Napoca, a aparţinut dirijorului Giorgio Fabbri. După ce a condus mai bine de un deceniu două academii de muzică din Italia, speakerul a observat că modul de gândire al dirijorului l-a ajutat foarte mult la managementul instituţiilor. 

Acesta a fost punctul de plecare în realizarea unui model de dezvoltare personală şi profesională care reuneşte muzica şi leadership-ul. 

„Lucrările compozitorilor pe care i-am ales sunt valoroase şi astăzi pentru că muzica lor se încadrează atât în abordarea raţională – note muzicale, ritm, măsură - cât şi în cea emoţională- sentimentele pe care ni le provoacă fiind foarte bogate. Muzica are puterea aceasta de a crea conexiuni dintre raţional şi emoţie”, a declarat Fabbri într-un interviu pentru „Adevărul”. 
 

Există sute de metode de dezvoltare personală şi a leadership-ului, care este specificul metodei dumneavoastră?  

 
Această abordare vine din experienţa mea. Profesia mea de bază este aceea de muzician, dar am avut posbilitatea să fiu aproape 14 ani manager la două acdemii de muzică din Italia. E o experienţă foarte diferită de cea muzicală. Pentru a face faţă cerinţelor de management am început să studiez domeniul şi am realizat că modul meu de a gândi muzical a ajuat foarte multe partea de management. Am studiat conexiunea dintre muzica şi creier, muzică şi performanţă, muzică şi training. După ce am terminat ultimul mandat de director, un prieten m-a invitat să-mi împărtăşesc experienţa şi cunoştinţele în cadrul unui eveniment organizat de Asocitaţia Trainerilor Italieni. Deoarece mi-a plăcut foarte mult am început să studiez şi am început să practic o nouă profesie: cea de coach, trainer, am învăţat programare neuro-lingvistică şi am sfârşit prin a crea propria mea strategie, pentru a fi în măsură să împărtăşesc oamenilor ceva concret, dincolo de elementele teoretice. Am predat această metodă la peste 25.000 de oameni în cadrul a diferite seminare şi atelierie. Activitatea mea îmi permite să particip la şedinţele unor firme şi să pot să le arăt analogia între a conduce o firma şi a dirija o orchestră. 
 

Cum aţi ajuns să conectaţi leadership-ul cu muzica? 

 
Principala mea activitate este profesoratul, eu sunt în continuare profesor la Conservator. Prima materie predată a fost analiza muzicii, care a presupuns să-i cunoşti pe cei care au compus muzica. Astfel după mult studiu am ajuns să recunosc modul de a gândi muzical al lui Bach, Mozart sau Brahms. La un moment dat, mi-am dat seama că ei ar trebui să devină modele. Astfel, am ajuns să mă gândesc, de exemplu, la Mozart ca la un compozitor, dar şi un ca la un lider, ca la un manager, deoarece muzica pe care a produs-o a rămas pe „piaţă” după două-trei sute de ani. 
 

Care este explicaţia faptului că muzica geniilor amintite este valoroasă şi azi?

 
Pentru că este pefectă. Muzica lor se încadrează atât în abordarea raţională, cât şi în cea emoţională. Dacă ai o companie şi poţi crea un produs care să fie util, dar care să creeze şi o emoţie, acesta va avea succes. Un exempl pe care îl dau sunt produsele Apple – promovarea acestor produse are la baza ideea de a crea emoţie şi în acelaşi timp vorbim despre aparate utile pentru viaţa noastră.
 
Părerea mea este că una dintre problemele vieţii şi educaţiei noastre este că sunt prea orientate spre cogniţie, performanţă, informaţie, şi prea puţin orientate spre emoţie, care este de asemenea o resursă congniţională, în emoţie e inteligenţă; dacă laşi emoţia, care e o resursă foarte puternică, în afara vieţii tale, aceasta devine obositoare, grea, zbuciumată. E greşit să credem că dacă vrem să obţinem rezultate trebuie să muncim nonstop.
Muzica m-a învăţat că pot avea rezultate fără să fac nimic. De exemplu, ca să pot cânta la pian trebuie să închid partea de cogniţie a minţii mele – pentru că dacă aş cânta folosind-o, aş fi prea lent. Ca să pot cânta la pian trebuie să închid această parte cogniţională şi să folosesc cealaltă parte, emoţională a minţii. M-am gândit că acest lucru poate fi făcut şi pentru a avea o viaţă mai bună, rezultate mai bune, cu mai puţin efort. Toate problemele acestea sunt studiate de cercetători în neurostiinţe. De exemplu, Daniel Kahneman a obţinut premiul Nobel pentru descoperirea modului în care funcţionează mintea în două moduri: sistemul 1 – care esta rapid, instinctiv şi emoţional şi sistemul 2 – care este mai lent, mai analitic, mai logic. S-a demonstrat că mintea umană lucrează cel mai bine când sunt folosite ambele sisteme concomintent, iar muzică poţi să faci numai când le foloseşti pe ambele. 
 

În ce constă sistemul dumneavoastră de training „Sound Genius”? 

 
Am ales 4 muzicieni şi am scos în evidenţă modul de gândire muzical al fiecăruia: Bach înseamnă unitate, minte concentrată; Mozart este mintea exploratoare, Brahms e mintea transformatoare şi Parker este mintea inovativă. Dacă ar fi să facem o metaforă, Bach e specialistul, e omul care construieşte viori. Mozart e inventatorul, de exemplu, înainte am avut Yahoo, un portal cu foarte multe butoane, iar apoi a apărut Google, un portal fără niciun buton. 
Am creat o conxiune între modul de a face muzică al compozitorilor şi câteva strategii de management. Modul de gândire al lui Bach este similar cu modelul de business care presupune concentrarea pe cele mai importante trei probleme sau elemente ale afacerii tale.
Mozart este strategul modelului „blue ocean” (strategia blue ocean presupune că firmele pot avea succes nu luptându-se cu competiţia, ci mai degrabă prin crearea unor "oceane albastre", adică a unor pieţe noi, neexplorate-nr). Google a apărut astfel. 
Brahms este transformatorul, inovatorul. Un astfel de exemplu ar fi diferenţa dintre Rolex şi Swatch. Rolex produce „ceasul pentru întreaga viaţă”, în timp ce Swatch a venit cu ideea „un ceas pentru fiecare oră din viaţă” – e o transformare a ideii.
 
Ultimul dintre muzicienii analizaţi este Charlie Parker, un cântăreţ de jazz care de fiecare dată când urca pe scenă interpreta o bucată compus pe loc. Charlie Parker este mintea creativă. Un exemplu ar fi Ikea. Dacă înainte de Ikea, cel care îşi făcea mobila venea acasă la tine, lua măsurile şi apoi o confecţiona, Ikea a zis: „nu vin eu la tine, ci vii tu la mine”. Şi a avut succes. Deci acesta este doemeniul meu de activitate, să creez conexiuni între aceste două domenii. 
 

Pentru a fi un bun manager trebuie să stăpâneşti toate cele patru modalităţi de gândire?

 
Da, trebuie să le ai pe toate cele patru, să fie ca o trusă de unelte pe care să le foloseşti în funcţie de circumstanţe.   
 
 

Care este cea mai mare provocare a omului contemporan?

 
Cred că ne lipseşte elasticitatea, adaptabilitatea, mobilitatea, avem atitudinea aceasta de a rezista schimbării. Într-o lume în care realitatea se schimbă foarte rapid, e periculos să fim foarte rigizi, ajungem să ne „defectăm”.

Stresul e consecinţa faptului că ne este frică de incertitudine. Trebuie să schimbăm acest mod de gândire, să ne placă incertitudinea precum acelor cântăreţi de jazz care urcau pe scenă fără să ştie ce vor cânta. Un exemplu pe care-l dau pentru această atitudine este şi cel al lui Evelyn Glennie, percuţionista care de la 12 ani a rămas fără auz, şi în ciuda acestui fapt a ajuns un muzician foarte valoros. 
 

Ce sfat daţi omului stresat al secolul XXI, hărţuit de termene de finalizare şi de obiective de îndeplinit, cum poate fi el fericit?

 
Pentru a fi fericit el trebuie să trăiască mai des sentimentul de gratitudine, de recunoştinţă. Gratitudinea este folosită la antrenamentul psihologic al puşcaşilor marini, pentru că s-a demonstrat că poate să-ţi salveze viaţa în timpul unui conflict. Acest mod de gândire te ajută să găseşti comportamentul potrivit în situaţii de criză. Gratitudinea nu e un sentiment filosfic şi teoretic, ci foarte strategic. 
 

Carte de vizită Giorgio Fabbri 

 
Giorgio Fabbri, (www.soundgenius.org), născut în Italia, în 1955, este muzician, (dirijor de orchestră, interpret şi compozitor), trainer personal şi corporativ, business şi life coach şi profesor la Universitatea din Ferrara. Experienţa lui reuneşte expertiză în muzică, management şi training. El a dirijat diferite orchestre la sute de evenimente muzicale din întreaga lume (Italia, Europa, Japonia şi SUA), alături de artişti precum Luciano Pavarotti, Mirella Freni, Carla Fracci, şi actori de teatru, cum ar fi Arnoldo Foa, Moni Ovadia, Ottavia Piccolo Paola Pitagora, Michele Placido, Claudia Koll.
A obţinut numeroase premii la competiţii internaţionale. Timp de doisprezece ani, 1998-2010, a fost director la două Academii Naţionale de Muzic în Ferrara şi Adria.
Este profesor, din anul 2007, la Universitatea din Ferrara, la Departamentul de Neurologie. Predă un curs postuniversitar "Muzica şi Terapia prin Muzica în neurologie".
Din 2008 s-a dedicat studiului şi realizării unui model de dezvoltare personală şi profesională care reuneşte muzica şi leadershipul. În urma studiilor efectuate a rezultatul modelul numit „Music Mind System” apoi "Sound Genius” o "metodă orientată spre trainingul liderilor şi al managerilor cu aplicatii în dezvoltarea personală şi profesională”.
Din anul 2009, a predat metoda „Sound Genius” la 12.000 de oameni în Italia, Germania, Franţa, Elveţia, Turcia, România, în cadrul a mai mult de 800 de cursuri, evenimente şi convenţii, conduse de Giorgio Fabbri în universităţi (Ferrara, Siena, Padova, Napoli, Florenţa, Universitatea din Roma LUISS, Milano Universitatea Politehnică) sau în cadrul unor evenimente corporative publice şi private organizate de companii precum Wind, Bayer, Abbott, Sanofi-Avensis, Calzedonia, Wella, Davines.
Proiectul său  de training este recunoscut de Consiliul Naţional al Economiei şi Muncii al Statului Italian. 
A publicat următoarele cărţi: ”Ca o orchestra" – cântaţi împreună pentru a creşte împreună” , „Bunăstarea la locul de muncă şi calitatea relaţiilor", „Provoacă viitorul - O nouă paradigmă pentru a scăpa de incertitudine". 
    
Citeşte şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările