Motivul pentru care cercetătorii britanici descurajează trecerea la regimul vegan

Motivul pentru care cercetătorii britanici descurajează trecerea la regimul vegan

Dietele vegane nu sunt încurajate de doctor Emma Derbyshire. FOTO: Pixabay

Tot mai mulţi oameni decid să îmbrăţişeze un nou mod de viaţă şi adoptă diete pe bază de plante. Un nutriţionist britanic vine cu o nouă teorie, care contrazice aproape tot ceea ce se ştia despre acest mod de alimentaţie.

Trecerea la o dietă bazată pe plante şi dieta vegană „pentru binele planetei” sunt lăudabile, dar prezintă anumite riscuri. O alimentaţie vegană poate duce la alte probleme şi poate afecta sănătatea creierului, avertizează un nutriţionist britanic. Asta din cauză că o astfel riscă să agraveze un aport deja scăzut de nutrienţi esenţiali implicaţi în sănătatea creierului. Science Daily notează că afirmaţiile îi aparţin unui nutriţionist britanic, care a publicar un studiu special în jurnalul online BMJ Nutrition, Prevention & Health.
 
Parcă pentru a înrăutăţi lucrurile, guvernul britanic nu areuşit să recomande sau să monitorizeze nivelurile dietetice ale acestui nutrient – colina, susţine dr. Emma Derbyshire, de la „Nutritional Insight”, o firmă de consultanţă specializată în nutriţie şi ştiinţe biomedicale. 
   

Ce este colina şi unde o găsim

   
Colina se găseşte de regulă alimentele de origine animală, mai spune autorul studiului. Acest nutrient este esenţial, dar cantitatea produsă de ficat nu este suficientă pentru a satisface cerinţele organismului uman. Colina este esenţială pentru sănătatea creierului, în special în timpul dezvoltării fetale. De asemenea, influenţează funcţia hepatică şi ajută la reglarea metabolismului.
Acest nutrient se regăseşte în carnea de vită, ouă, produse lactate, peşte şi pui. De asemenea, colina se găseşte, în cantităţi mult mai mici, în nuci, fasole sau brocoli.
 
Institutul de Medicină din Statele Unite ale Americii a fost printre primele la nivel mondial care au recunoscut importanţa acestui nutrient. În 1998, oamenii de ştiinţă americani au recomandat aporturi zilnice minime. Acestea variază de la 425 mg / zi pentru femei la 550 mg / zi pentru bărbaţi şi 450 mg / zi şi 550 mg / zi pentru femeile însărcinate şi care alăptează, datorită rolului esenţial pe care îl are nutrientul în dezvoltarea fătului.

Aproape 20 de ani mai târziu, în 2016, a fost rândul europenilor să vină cu recomandări în acest sens. În acel an, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a publicat cerinţe zilnice similare. Cu toate acestea, sondajele naţionale dietetice din America de Nord, Australia şi Europa arată că de regulă puţini oameni au o alimentaţie care le asigură aportul necesar de colină.

„Acest lucru este e îngrijorător având în vedere tendinţele actuale de reducere a consumului de carne şi dietele bazate pe plante”, spune  Derbyshire. Totodată, ea elogiază primul raport (EAT-Lancet) pentru elaborarea unui plan alimentar sănătos bazat pe promovarea sustenabilităţii mediului, însă sugerează că aporturile restricţionate de lapte integral, ouă şi proteine animale pe care le recomandă ar putea afecta aportul de colină.
 

Autorităţile trec cu vederea importanţa colinei

   
Nu în ultimul rând, cercetătoarea mărturiseşte că nu înţelege de ce colina nu este prezentată în recomandările dietetice ale autorităţilor din britanice. 

„Având în vedere rolurile fiziologice importante ale colinei este discutabil de ce a fost trecută cu vederea atât de mult timp în Marea Britanie”, scrie ea. 

„Colina este în prezent exclusă din bazele de date privind compoziţia alimentelor din Marea Britanie, din sondajele dietetice majore şi din ghidurile alimentare”, adaugă cercetătoarea. S-ar putea să fie momentul pentru ca Comitetul consultativ ştiinţific independent pentru nutriţie al guvernului britanic să schimbe acest aspect, sugerează ea, în special având în vedere dovezile din ce în ce mai importante cu privire la importanţa colinei pentru sănătatea umană şi a preocupărilor tot mai mari cu privire la sustenabilitatea producţiei alimentare a planetei.

„Trebuie să se facă mai multe pentru educarea profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a consumatorilor despre importanţa unei diete bogate în colină şi cum se poate realiza acest lucru”, mai scrie Derbyshire.
„Dacă colina nu este obţinută în nivelurile necesare din surse dietetice per se, atunci vor fi necesare strategii de suplimentare, în special în ceea ce priveşte etapele cheie ale ciclului de viaţă, cum ar fi sarcina, când aporturile de colină sunt esenţiale pentru dezvoltarea sugarului”, este concluzia finală a specialistei. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: