Motivele pentru care nu ne putem concentra perfect, oricât de mult ne-am strădui. Explicaţiile cercetătorilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Creierul continuă să reprezinte un număr aproape infinit de mistere şi provocări pentru oamenii de ştiinţă. În ciuda faptului că de-a lungul timpului au fost realizate nenumărate studii, oamenii de ştiinţă recunosc că există şi acum mai multe semne de întrebare decât explicaţii.

Se pare că anumite mici zone ale creierului realizează un scurt ciclu de somn, chiar şi atunci când suntem foarte atenţi. Pauzele de acest gen ar dura doar câteva secunde sau fracţiuni de secundă., potrivit revistei Science.

O echipă de cercetători de la Universitatea Stanford din nordul Californiei a încercat să explice dinamica circuitelor neuronale şi motivele acestor sincope. Specialiştii au căutat să înţeleagă rolul schimbării tiparelor de activitate neuronală în luarea deciziilor şi motivele pentru care apar şi se succed în creier anumite cicluri, cicluri care se răsfrâng apoi asupra puterii de concentrare şi a atenţiei. 

Studiile au fost realizate pe maimuţe

Studiul a fost realizat pe mai multe maimuţe care au fost monitorizare cu atenţie. Pentru aceasta, cercetătorii au studiat o zonă din creierul animalelor, zonă responsabilă de detectarea schimbărilor din câmpul vizual. Autorii studiului au remarcat faptul că atunci când primatele nu erau dresate şi nu li se cerea să fie atente la un anumit stimul din câmpul vizual, zona din creier responsabilă de aceasta părea adormită. Astfel, maimuţele nu reuşeau să observe schimbarea produsă şi scăpau acest amănunt. În schimb, chiar şi atunci când animalele erau atente la câmpul vizual pentru a anticipa o schimbare, neuronii lor continuau să oscileze între două faze. Inevitabil, neuronii lor aveau momente în care erau „amorţiţi” şi, în felul acesta, nu puteau să perceapă mişcările din jurul lor. „E ca şi cum mici porţiuni ale creierului adorm şi se trezesc în mod continuu şi independent”, se arată în studiu.

O serie de studii mai vechi au demonstrat că în timpul somnului activitatea din creier se manifestă în mai multe etape şi faze, precum o serie de valuri joase. O situaţie oarecum asemănătoare, dar la o scară mai mică se înregistrează şi atunci când suntem treji. Până de curând, acest amănunt le-ar fi scăpat oamenilor de ştiinţă, mai ales că undele nu se manifestă în timpul zilei în tot creierul, aşa cum se petrece noaptea, în timpul somnului. În fapt, doar mici porţiuni ale creierului intră, pe rând, în această stare de „amorţire”, iar procesul nu poate fi controlat voluntar, mai spun autorii studiului. 

  

„Activitatea creierului reprezintă o mişcare constantă: se scurge şi se scurge în valuri mari atunci când suntem într-un somn adânc, se transformă în mici valuri atunci când ne trezim şi curge în fluxuri orchestrate atunci când percepem realitatea, luăm decizii şi ne amintim anumite lucruri. Aceste dinamici complexe sunt conduse de reţele complexe de interacţiuni microscopice între sute de mii de neuroni”, a explicat Tatiana Engel (foto), cea care a coordonat studiul.

image

Creierul, ca un întrerupător automat

Cercetătorii au subliniat faptul că minţile noastre sunt mai eficiente atunci când neuronii sunt „porniţi”, însă creierul continuă să îi „oprească”. Autorii studiului consideră că atunci când neuronii sunt foarte activi apare şi riscul ca ei să genereze anumite subproduse care pot fi dăunătoare celulelor. 

„Creierul foloseşte foarte multă energie şi poate că dacă le permite celulelor să ia o pauză astfel se economiseşte energie”, susţine Kwabena Boahen, unul dintre autorii studiului. 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite