Moş Nicolae, aşteptat cu crenguţe de măr. Află cum îţi va merge la anul după un vechi obicei popular

În familia Caloş, din Boian, toţi cei ai casei pun câte o crenguţă în apă în seara de 5 decembrie.

Moş Nicolae este aşteptat în satele din Ardeal cu ghetuţe le geam, dar şi cu crenguţe de măr sau cireş puse în pahare cu apă. Dacă acestea înfloresc, anul nou va fi unul bun.

În satele din Transilvania, copiii nu îşi pun, în seara de 5 decembrie, doar ghetele la geam, în aşteptarea darurilor. Potrivit tradiţiei, în aceeaşi seară se taie crenguţe de măr sau cireş din pomii din livadă, care sunt puse în pahare cu apă şi lăsate la căldură, să înflorească. „Se taie câte o crenguţă pentru fiecare membru al familiei. De la mic la mare, fiecare îşi aşează crenguţa, în seara de 5 decembrie, în câte un pahar cu apă şi se lasă la căldură, să înflorească", explică etnologul Janeta Ciocan. Dacă crenguţa va înflori până în Ajunul Crăciunului, celui care a pus-o în apă îi va merge bine tot anul viitor. „Dacă însă crenguţa are flori puţine, anul următor va fi plin de greutăţi", mai spune etnologul. Din crenguţele înflorite, copiii vor face, în seara de 31 decembrie, sorcova cu care vor merge din casă în casă, la urat.

„Crenguţele nu mint"

Obiceiul se mai păstrează în unele gospodării din satele din Cluj. Veronica Caloş (65 de ani), din Boian, spune că în fiecare seară de 5 decembrie taie crenguţe pentru toţi membrii familiei. „Am patru copii şi şapte nepoţi. Toţi din familie care sunt la noi în seara de 5 decembrie primesc câte o crenguţă, pe care o pun în apă", explică femeia. Veronica Caloş crede în acest obicei şi spune că „crenguţele nu mint". „Nu ne ocoleşte norocul. De cele mai multe ori, crengile înfloresc bogat. Dar au fost dăţi când au fost mai sărace în flori, iar atunci şi anul care a urmat a fost mai sărac", explică bătrâna. Paul (12 ani) şi Lăcrămioara (18 ani) sunt cei doi nepoţi ai Veronicăi Caloş care locuiesc în Boian şi care aşteaptă cu nerăbdare momentul în care vor pune crengile în apă. „Ne-am pus şi ghetele în geam. Moşul ne aduce dulciuri şi îmbrăcăminte. Crengile noastre sigur vor înflori, că din ele vom face sorcova", explică mezinul familiei, Paul.

Simboluri de Sfântul Nicolae

Sfântul Nicolae deschide perioada sărbătorilor de iarnă. „Sfântul Nicolae a trăit în secolul al IV-lea, iniţial el era cel care aducea, potrivit legendei, daruri. Abia în urmă cu vreo 100 de ani a apărut, în State, obiceiul conform căruia şi Moş Crăciun aduce daruri", explică etnologul Janeta Ciocan. Legenda spune că Sfântul Nicolae şi-a împărţit întreaga avere săracilor. Potrivit etnologilor, nuieluşele care se lasă, alături de cadouri, în ghete au apărut mai târziu, în secolul al XVI-lea. „Se crede şi că Sfântul Nicolae ar fi prins nişte hoţi, pe care i-a iertat, dar cărora le-a dat câte o nuieluşă drept pedeapsă pentru fapta lor, însă originea beţelor ornate care se pun în ghete se pare că se află în Metz, când Carol al V-lea a asediat oraşul, iar locuitorii au inventat un personaj care purta un bici şi era ajutorul Sfântului Nicolae. Ulterior, biciul s-a transformat în nuia, cu care sunt pedepsiţi copiii neascultători", mai spune Janeta Ciocan.

Vânzătorii tradiţionalelor beţe de Moş Nicolae se retrag din afacere GALERIE FOTO