Molotov, unul dintre semnatarii pactului Pactului Molotov-Ribbentrop, din 1939, este încă cetăţean de onoare al Clujului
0
Viaceslav Mihailovici Molotov, cel care a semnat Pactului Molotov-Ribbentrop din 1939, este, din 1947, cetăţean de onoare al oraşului Cluj-Napoca. Administraţiile locale de după 1989 nu i-au retras titlul pentru că probabil nu ştiau.
Viaceslav Mihailovici Molotov, fostul prim ministru al URSS, principal semnatar al Pactului Molotov-Ribbentrop, a primit titlul de cetăţean de onoare la 2 aprilie 1947, momentul fiind consemnat în Registrul de intrare al Primăriei Cluj din acel an, document conservat la Filiala Cluj a Arhivelor Statului, potrivit site-ului www.puterea.ro.
Menţiunea oficială privind conferirea cetăţeniei de onoare a Clujului a lui Molotov, prin adresa Ministerului de Interne Bucureşti, la 2 aprilie 1947, a fost descoperită de către istoricul Vasile Lechinţan de la Arhivele Statului.
„Nu e posibil...“
„Da, e adevărat. Molotov este cetăţean de onoare al Clujului. Nu ar trebui să mai fie. Ar trebui să revenim la normalitate şi la democraţia interbelică, când nu era nicio influenţă bolşevică. Autorităţile ar trebui să ia atitudine. Nu e posibil ca Molotov să fie cetăţean de onoare al Clujului alături de personalităţi precum Octavian Goga şi Nicolae Colan, fost episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului", susţine istoricul Lechinţan.
„Stalin l-a susţinut pe Molotov în ascensiunea sa politică. Ulterior, Nikita Hruşciov, l-a destituit pe Molotov din toate funcţiile de stat şi de partid. Fostul prim ministru al URSS l-a însoţit pe Stalin la Conferinţa de la Teheran din 1943 la Conferinţa de la Yalta din 1945 şi la Conferinţa de la Potsdam care a urmat înfrângerii Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial.
În baza Pactului Molotov-Ribbentrop, care a avut un act adiţional secret, Uniunea Sovietică a transmis României la 28 iunie 1940 un ultimatum de 48 de ore pentru evacuarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Bucureştiul a cedat, după 40 de ore, şi trupele sovietice şi ale NKVD au intrat în teritoriile româneşti, dar şi Ţinutul Herţei, nemenţionat în ultimatum. Populaţia românească a fost supusă la torture, iar cei ce s-au opus au fost lichidaţi pe loc. Ulterior, Stalin a împărţit Basarabia, partea centrală luând numele de Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Sudul Basarabiei a fost atribuit Ucrainei. Zeci de mii de localnici au fost deportaţi în Siberia, în lagăre de concentrare", potrivit Agerpres, citat de site-ul www.puterea.ro.
Reacţia primarului Clujului
Emil Boc, primarul oraşului Cluj-Napoca, spune că va cere o documentare consistentă şi apoi se va pronunţa. „Le voi solicita departamentelor din primărie să-mi pregătească o fundamentare şi dacă se confirmă, pentru că deocamdată am informaţii doar din presă, atunci voi cere Cosniliului Local să revoce titlul de cetăţean de onoare atribuit lui Molotov" , susţine Boc.
Ce e Pactul Ribbentrop-Molotov
Potrivit revistei Historia, acel pact semnat la 23 august 1939 prevedea ca Germania şi Rusia să păstreze linişte la graniţele lor comune atunci, după desfiinţarea Poloniei, şi, în acest scop, să nu aibă trupe militare în ţări vecine Rusiei.
„Molotov i-a reproşat lui Hitler că nu respectă această prevedere a pactului şi că a dus trupe militare în România şi în Finlanda. Cererea lui Molotov ca Germania să-şi retragă trupele din România s-a izbit de rezistenţa surdă a lui Hitler care nici nu voia să discute subiectul acesta. „«De ce aveţi acele trupe acolo? Cum putem discuta probleme majore dacă nu putem să convenim în coordonarea acţiunilor noastre în aspecte secundare?» El o ţinea pe a lui («Mofturi, fleacuri») şi eu pe a mea. El a devenit agitat. Eu am persistat. Într-un cuvânt l-am adus la disperare" (pag.15-16).
O altă clauză a Pactului Ribbentrop-Molotov prevedea că niciuna dintre părţile semnatare nu va iniţia acţiuni internaţionale în terţe ţări, fără consultarea în prealabil a celeilalte părţi semnatare a pactului. Molotov i-a reproşat lui Hitler că a violat şi această clauză a pactului, oferind României garanţii de apărare a integrităţii sale teritoriale, după semnarea de către ministrul român, Mihail Manoilescu, a cedării Ardealului de nord Ungariei (Dictatul de la Viena). Rusia nu fusese consultată în prealabil - a subliniat Molotov. Nedumerit, Hitler a replicat iritat că el a dat Rusiei tot ce a cerut şi că, pe lângă Basarabia, Rusia a luat şi Bucovina care a fost teritoriu austriac, deci se cuvenea să aparţină Germaniei", potrivit unui articol semnat de Michael Nicholas Blaga în revista Historia.
Se încarcă comentariile...
