„Minunea” de la Tarniţa, cel mai suplu baraj din România. Legenda lostriţelor lui Ceauşescu

Barajul de la Tarniţa are 97 de metri înălţime. FOTO: cesavezi.ro

Una dintre cele mai impresionante construcţii din Cluj se află la Traniţa şi este cel mai suplu baraj de beton în arc, cu dublă curbură, din România. O legendă a locului spune că după darea în folosinţă a barajului în 1974, Ceauşescu a decis popularea lacului cu lostriţe uriaşe.

Barajul Tarniţa, amplasat pe râul Somesul Cald, la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca, a fost construit pe o fundaţie de roci stâncoase la o altitudine de circa 500 de metri. Construcţia impresionantă are 97 de metri înălţime şi o deschidere la coronament de 232 de metri, fiind cel mai suplu baraj în arc cu dublă curbură din Romania.  Barajul Tarniţa a fost dat în folosinţă în 1974. 

Lac de 220 de hectare

În urma barării apelor Someşului Cald, a luat naştere lacul Tarniţa ce se întinde între comunele Răşca, Mărişel şi Gilău. Lacul de acumulare are un volum de peste 70 de milioane de metri cubi şi este alimentat de apele Someşului Cald şi ale afluenţilor lui de pe un bazin hidrografic de 491 kilometri pătraţi. Suprafaţa lacului este de 220 de hectare, iar adâncimea maximă este de peste 70 de metri. Barajul şi Lacul Tarniţa au un triplu rol. Iniţial au fost construite în scopul producerii de energie electrică, însă apa din lac este folosită şi pentru alimentarea localităţilor Cluj-Napoca şi Gilău, iar barajul are un rol important şi în oprirea viiturilor. Acest lac este principala sursa de alimentare cu apa pentru statia de tratare Gilau, care furnizeaza apa potabila si industriala a municipiului Cluj Napoca, precum si a altor localitati din judetul Cluj.

Povestea lostriţelor aduse de Ceauşescă să protejeze barajul

Una dintre legendele urbane din zonă susţine că după construirea brajului Ceauşescu ar fi populat apa cu lostriţe pentru a „proteja” zona de curioşi. Aceşti peşti care ajung şi la  peste trei metri lungime ar stau pitiţi pe fundul apei. Legenda spune că uneori, însă, când apar intruşi care tulbură liniştea undelor, câte una se ridică înspre suprafaţă, atacând înotătorii şi chiar bărcile. „În urmă cu un deceniu şi jumătate, după ce un camion s-a răsturnat în lac, a fost adusă o echipă de scafandri pentru a recupera utilajul şi trupul inert al şoferului. Când au ieşit la mal, după prima scufundare, unii dintre ei erau albi ca varul şi au refuzat să mai coboare fără cuşti metalice de protecţie. Ei susţineau că pe fundul lacului ar fi văzut monştri incredibili“, continuă scrie istoricul Ovidiu Pecican, în cartea „Clujul în legende“. Cei mai sceptici au explicat ştiinţific că umbrele din adânc creaseră o iluzie optică. Alţii au dat vina pe sticla de la casca echipamentului de scufundare, care supradimensiona imaginea reală. Adâncimea maximă a lacului este de 70 de metri. Existenţa lostriţelor de pe Tarniţa nu a fost confirmată când lacul a fost secat pentru lucrări de amenajare. 

Centrală hidroelectrică 

Centrala Hidroelectrică Tarniţa este o construcţie supraterană, amplasată la piciorul barajului, fiind echipată cu două turbine tip Francis, care au o putere instalată de 45 MW. Este prima centrală hidroelectrică care s-a pus în funcţiune lângă baraj, în anul 1974. Astăzi, la Tarniţa mai funcţionează şi două microhidroagregate echipate cu turbine Francis, fiecare din ele având o putere de 800 kW.

Citeşte şi 

Aici sunt banii dumneavoastră: Statul a dat 15,6 milioane de lei pe studiile de fezabilitate pentru hidrocentrala Tarniţa şi acestea nu au concluzii

S-a eliberat avizul pentru centrala hidroelectrică de un miliard de euro de la Tarniţa-Lăpuşteşti