Mihai Netea, unul dintre cei mai renumiţi imunologi români: „Până apare vaccinul specific contra SARS-CoV-2, am putea folosi acest vaccin cu BCG“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cercetătorul Mihai Netea  este specialist în boli infecţioase şi cercetător în domeniul imunologiei la Radboud University Nijmegen din Olanda.
Cercetătorul Mihai Netea  este specialist în boli infecţioase şi cercetător în domeniul imunologiei la Radboud University Nijmegen din Olanda.

Cercetătorul Mihai Netea şi o echipă de specialişti olandezi investighează în ce măsură vaccinarea cu BCG (Bacil Calmette-Guerin), popular cunoscut ca vaccinul anti-tuberculoză, ne poate proteja de COVID-19.

Cercetătorul Mihai Netea şi o echipă de specialişti olandezi investighează, de circa 10 ani, dacă există vreo legătură între vaccinarea cu BCG (Bacil Calmette-Guerin), popular cunoscut ca vaccinul anti-tuberculoză, şi felul în care organismul uman reacţionează la alte infecţii respiratorii. Românul este specialist în boli infecţioase şi cercetător în domeniul imunologiei la Radboud University Nijmegen din Olanda. 
 

Cercetătorii olandezi şi-au adaptat, din momentul apariţiei noului virus Sars-Cov-2, metodologia de cercetare pentru a testa în ce măsură vaccinarea BCG (n.r. - Bacillus Calmette–Guérin, vaccin folosit împotriva virusului care provoacă tuberculoza) ar putea să ofere un anumit grad de protecţie pacienţilor în contractarea bolii Covid-19. 

În acest moment, ipoteza este testată în Olanda, unde sunt implicaţi circa 1.500 de voluntari, da şi în alte ţări din lume. Mihai Netea a acordat un interviu publicaţiei PressOne, în care a vorbit pe larg despre stadiul cercetării. 

Ipoteza: „Vaccinând pe cineva cu BCG, el poate fi protejat împotriva infecţiei cu coronavirus”

„Pe baza studiilor epidemiologice, care au arătat că o vaccinare cu BCG poate să protejeze împotriva infecţiilor respiratorii, scade incidenţa infecţiilor respiratorii într-o populaţie vaccinată între 30-70%. 

Depinde de studiu, că au arătat diferite cifre. Mă rog. Deci, încă o dată, ipoteza e aşa: vaccinând pe cineva cu BCG, el poate fi protejat împotriva infecţiei cu coronavirus. 

După aceea, care sunt faptele? Ipoteza e studiată în studii clinice randomizate în care avem o cohortă mare de indivizi – noi avem acum un studiu mare care a pornit iniţial cu 1.000 de oameni, dar a fost foarte mult entuziasm, toată lumea vrea să participe, deci am crescut numărul la 1.500 – în care jumătate din oameni primesc BCG, jumătate primesc placebo şi urmărim dacă cei cu BCG sunt protejaţi.

Dacă constatăm asta, şi ceilalţi primesc BCG, astfel toată lumea care a participat la studiu să aibă acest avantaj. 

Studiile acestea – unul la noi, unul în Grecia, unul în Australia şi sunt încă vreo 10 ţări unde vor şi şi ele să fie iniţiate astfel de studii clinice – se fac şi vor da răspunsul dacă ajută sau nu”, a declarat Netea pentru Pressone. 

 

Sunt protejaţi românii vaccinaţi? 

„Acuma, ce se întâmplă cu ţările care deja au o vaccinare cu BCG, care există în programul naţional? Totul e în funcţie de cât credem că este de lungă perioada în care BCG protejează. Noi, pe baza studiilor imunologice pe care le-am făcut în ultimii 10 ani, credem că această perioadă este între 2-3 ani. Este exact perioada de care am avea nevoie, ca să zic aşa, să trecem şi să dezvoltăm un vaccin specific contra Sars-Cov-2 – şi atunci ne putem vaccina pe 30 de ani. Dar până apare vaccinul pe piaţă, am putea folosi acest vaccin cu BCG”, a mai spus cercetătorul pentru sursa citată. 

Întrebat în legătură cu populaţiile care sunt vaccinate cu BCG, cum ar fi locuitorii din România, cercetătorul a spus: „Ipoteza noastră a fost că aceste populaţii nu sunt protejate din cauza că vaccinarea s-a făcut cu mult prea mult timp înainte. Asta este încă ipoteza de lucru…”

Netea a mai susţunut că există trei studii publicate pe internet - care nu sunt încă peer-reviewed (verificate de alţi oameni de ştiinţă, n.red), şi toate arată acelaşi lucru: că ţările care au program de vaccinare BCG au număr mai mic de bolnavi şi au mortalitate mai scăzută. Cercetătorul a susţinut că există o corelaţie între cele două valori, însă nu se cunoaşte cauza încă. 

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite