De la elevul de 10 în liceu la studentul panicat. „Deşi sunt fericiţi că scapă de acasă, de multe ori le e greu să gestioneze libertatea“

De la elevul de 10 în liceu la studentul panicat. „Deşi sunt fericiţi că scapă de acasă, de multe ori le e greu să gestioneze libertatea“

Studenţi  FOTO UBB

Fiecare început vine cu provocări, frică de eşec, emoţii cât carul, probleme cu integrarea şi orientarea în spaţiu şi multe altele care, adunate în mintea unui boboc venit la facultate într-un oraş nou, par o încărcătură prea greu de dus. Toate sunt normale, zic psihologii. La fel de normal e pentru studenţi să ceară sfaturi când consideră că nu ştiu cum să rezolve o situaţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Facultatea vine cu o noutate foarte mare pentru majoritatea studenţilor de anul I: se mută de acasă. Încep o viaţă nouă într-un loc străin, departe de confortul din familie şi prietenii de acasă, şi trebuie să înveţe să-şi cumpere sau să-şi facă de mâncare până să ajungă singuri la cursurile de la facultate. Să simtă că sunt studenţi. Facultatea vine cu multă libertate, alt program, alte cerinţe. Iar, uneori, noutatea aduce şi stres.

„La început, facultatea poate părea dificilă. E normal asta. Tot ceea ce aduce facultatea la început e ca un roller coaster de emoţii, poate să pară imposibilă, alteori să placă, alteori nu“, spune Daniela Dumulescu, psiholog la un centru din UBB care îi ajută pe studenţi să găsească soluţii la problemele de la care se lovesc.

Ea îi sfătuieşte pe studenţi să nu se lase doborâţi de primul obstacol şi să încerce să găsească lucruri care să le facă studenţia frumoasă. 

„Le este cumva frică că ei sunt proprii lor stăpâni. Deşi sunt fericiţi că scapă de acasă, de multe ori le e greu să gestioneze libertatea. Şcoala nu începe la fel. Atunci, ei ce fac?“, întreabă retoric Daniela.

La Centrul de Consiliere Student Expert din UBB, unde activează, ea fiind şi doctorand la Psihologie, Daniela ne-a spus că în primele zile de studenţie a consiliat mai mulţi studenţi, majoritatea boboci, faţă de aceeaşi perioadă din 2015.

PROVOCĂRILE STUDENŢIEI

Primele săptămâni din studenţie sunt cele mai dificile. Enormitatea de informaţii ce îi bombardează din toate direcţiile poate fi greu de gestionat. În funcţie de cum reuşesc asta ei se adaptează mai mult sau mai puţin la viaţa de student. Marea lor frică – explică Daniela - e legată de integrarea, de adaptarea la cerinţele de la şcoală şi la cele sociale, adică să facă parte dintr-un grup de prieteni, dintr-o gaşcă, să spună lucrurile potrivite în diverse contexte. Unii boboci trebuie să înveţe să împartă spaţiul lor dintr-o cameră de cămin cu oameni pe care abia i-au cunoscut.

„Dintr-o dată nu e nicio persoană care să aibă grijă de ei. Trebuie să-şi asume responsabilitatea libertăţii pe care o aduce facultatea: de a-şi cumpăra mâncare, de a plăti facturi - până şi să se trezească singuri dimineaţa poate să fie o provocare - , de a-şi găsi locurile unde trebuie să ajungă, de a ajunge la timp la cursuri, de a vorbi adecvat cu profesorii“, detaliază psihologul câteva din problemele de care se lovesc bobocii, în primele lor săptămâni.

PROBLEME CARE NU DISPAR: TREBUIE SĂ ŞTII SĂ ÎNVEŢI EFICIENT, DAR NIMENI NU TE ÎNVAŢĂ CUM

În intervalul mai-iulie 2015, 237 de studenţi de la 13 facultăţi - majoritatea la nivel de licenţă - au răspuns la un chestionar legat de viaţa de student. 93% dintre ei au răspuns afirmativ la întrebarea dacă au simţit nevoia să vorbească cu cineva despre problemele lor, iar 69% au zis tot „da“ la întrebarea dacă i-ar ajuta să vorbească cu un psiholog.

Daniela Dumulescu (foto sus, credit foto: Facebook/Daniela Dumulescu) ne-a spus că problemele lor erau legate de: dificultăţi în gestionarea emoţiilor - anxietate, nu ştiau cum să gestioneze stresul din sesiune, sentimente de tristeţe, singurătate. Acesta din urmă, explică psihologul, apare din pricina faptului că studenţii, deşi mai aveau puţin şi îşi dădeau licenţa, nu se simţeau integraţi în comunitate.

Un alt aspect al studiului a arătat că studenţii nu se cunosc ei pe ei, nu-şi cunosc interesele, nu ştiu care sunt punctele lor forte. 

„Am întâlnit răspunsuri de genul: nu ştiu cum să-mi gestionez timpul la facultate. Dacă 12 ani ai avut un program fix, structurat, în facultate, mintea ta e obosită de diversitatea programului. Nu ştii cum să-ţi coordonezi viaţa personală cu facultatea şi cum să reuşeşti să balansezi astea două ca să fie eficient pentru tine“, adaugă psihologul.

Şi banii sunt o problemă. Mai mult felul în care îi împart, asta şi fiindcă studenţii cheltuiesc haotic banii părinţilor.

Tot haotic le e câteodată şi programul. Soluţia? Psihologul îi sfătuieşte să-şi planifice ce au de făcut, gest ce va elimina mult sentimentul de haos din mintea lor. Îi mai sfătuieşte să-şi găsească echilibrul dintre cursurile de la facultate şi timpul alocat pentru ei, pentru distracţie, relaxare cu prietenii, activităţi care le fac plăcere.

„Trebuie să ştii să înveţi eficient, dar nimeni nu te învaţă cum să înveţi. Iar asta e o problemă pentru studenţii de anul I, şi nu doar: nu ştiu cum să înveţe eficient şi nu şi-au dobândit abilităţi de a învăţa eficient şi de aici pierd mult timp în loc să-l investească“, explică Daniela. Cum? Răspunsul îl pot afla fie, de ce nu, de la profesori, din diverse ateliere care să-i ajute să găsească modalităţile de a învăţa care li se potrivesc lor şi care sunt şi adaptate cerinţelor de la facultate. „Şi asta e o provocare. Degeaba îşi ocupă timpul, iar mental nu sunt acolo“, detaliză psihologul.

Pentru bobocii, Centrul de Consiliere Student Expert are o serie de activităţi. Una se numeşte „Game of Skills“, unde, timp de câteva săptămâni, tinerii sunt sprijiniţi să cunoască mai bine pe ei înşişi, să iasă din zona de confort, să înveţe cum să-şi gestioneze timpul, emoţiile şi cum să înveţe.

Mai multe detalii găsiţi în broşura de AICI.

ÎNTÂLNIREA CU PSIHOLOGUL: E DESTUL DE GREU DE DIGERAT PENTRU CĂ SE GÂNDESC CĂ POATE AFLĂ COLEGII LOR

Unii interacţionează mai mult cu calculatorul şi telefonul şi mai puţin faţă în faţă, de aceea când sunt puşi să vorbească în public devin anxioşi, le este teamă că vor fi respinşi de ceilalţi şi că se vor face de ruşine. „Sentimentul ruşinii e foarte greu de tolerat pentru ei“, consideră Daniela.

Ce e de făcut? Să se expună la cât mai multe situaţii sociale care să-i ajute să-şi învingă temerile. O altă variantă e mersul la activităţi care îi pot ajuta într-un mediu controlat cum sutn cele de la Centrul de Consiliere Student Expert, de la consiliere individuală, între patru ochi, la workshopuri ce au ca temă managementul emoţiilor.

Un alt lucru ce trebuie lămurit din pricina percepţiei sociale: un drum la psiholog nu înseamnă că persoana care merge e nebună sau slabă, ori proastă, ci recunoaşte că are o problemă şi vrea să o rezolve cât mai repede. O discuţie cu un psiholog nu înseamnă o etichetare blamată de societate.

„E destul de greu de digerat pentru că se gândesc că poate află colegii lor. Se gândesc că poate sunt mai slabi decât colegii. Însă, toate întâlnirile sunt confidenţiale. Dacă nu vor să vină la întâlniri se pot duce la workshopuri unde iau doar ce au nevoie“, subliniază Daniela Dumulescu.

Aceasta repetă că nu e un semn de slăbiciune să te confrunţi cu probleme în facultate, că e normal să treci prin emoţii care nu-ţi plac, să trăieşti emoţii negative în situaţii noi. Ele – arată Daniela - te ajută să te mobilizezi să găseşti soluţii şi să te cunoşti. Problema apare atunci când aceste emoţii nu te lasă să găseşti soluţii.

„Teama de eşec e emoţia cea mai pregnantă. E foarte normal să-ţi fie teamă de eşec şi e normal să-ţi permiţi să greşeşti şi în facultate, pentru că te formezi, e normal să nu le ştii pe toate, să înveţi să gestionezi viaţa de adult. Mediul universitar îţi permite să greşeşti, să pui întrebări pe care tu le consideri prosteşti, deşi nu sunt. Dacă pici un examen, nu e cel mai groaznic lucru. (...) Teama care paralizează vine dintr-o gândire rigidă, vine dintr-o societate care nu ne permite să greşim nici când suntem copii“, susţine psihologul.

 

Câteva idei scrise de cei de la echipa Centrului de Consiliere Student Expert, care sintetizează explicaţiile din material:

A merge la facultate e mult mai mult decât a reîncepe şcoala după vacanţa de vară. Mutarea în alt oraş înseamnă un nou stil de viaţă, oameni noi, experienţe noi… Toate acestea necesită adaptare. Iată câteva recomandări care să te ajute să îţi faci studenţia frumoasă:

  • Ai răbdare! La început a fi student poate părea extrem de obositor, dar te vei obişnui mai repede decât crezi. Nu te îngrijora prea tare că nu ştii să citeşti orarul sau că n-ai ajuns la timp la un curs. Tuturor ni s-a întîmplat. În acelaşi timp, adaptează-ţi aşteptările dacă lucrurile nu merg aşa cum îţi doreşti sau cum ai planificat. De multe ori lucrurile bune se întâmplă pe neaşteptate.
  • Acceptă că adaptarea la facultate este ca un roller-coaster! Uneori noutatea situaţiei, cerinţele academice, solicitările de a te descurca singur, îndepărtarea de prietenii din liceu etc. pot fi epuizante şi atunci poţi simţi emoţii negative foarte intense care te pot speria. Aminteşte-ţi că şi în trecut ai fost în situaţii care te-au speriat foarte tare, dar totuşi,în ciuda reacţiei iniţiale, te-ai adaptat foarte bine la ele. De asemenea, e mai bine să vorbeşti cu cineva despre ceea ce simţi. Acest lucru te poate ajuta să vezi situaţia diferit şi să identifici noi modalităţi de a gestiona experienţele tale.
  • Implică-te! Clujul nu se plictiseşte niciodată, iar UBB-ul nici atât… Din prima zi vei vedea că te aşteaptă o grămadă de activităţi. Ia parte la cele care te atrag ca să cunoşti colegi, să-ţi faci prieteni, să fii parte dintre cei care fac o diferenţă în universitate şi în comunitate.
  • Păstrează echilibrul între distracţie şi învăţat! Cu toţii ştim cum este să îţi spui în fiecare zi de mâine mă apuc de învăţat… Evită să o dai în bară cu examenele şi proiectele. Ştim că perioda studenţiei e plină de distracţii, ceea ce te poate împiedica să rămâi concentrat la învăţat.  Totuşi, aminteşte-ţi că scopul pentru care ai venit la facultate este acela de a-ţi construi cariera pe care ţi-o doreşti. Cumpără-ţi o agendă şi planifică-ţi inteligent activităţile pentru fiecare zi. Păstrează echilibrul între hobby-uri, distracţie şi şcoală.
  • Conectează-te cu ceilalţi! Studenţia este perioada în care cunoşti mulţi oameni foarte interesanţi. Fă-ţi prieteni noi, interacţioneză cu cât mai mulţi oameni şi învaţă de la fiecare ceea ce merită. Discută deschis despre ceea ce îţi place şi despre valorile tale, în timp ce le respecţi pe ale celorlalţi. Deşi uneori poate fi obositor să-ţi faci prieteni noi, aminteşte-ţi ce fain este să găseşti gaşca potrivită cu care să împărtăşeşti studenţia.
  • Apelează la serviciile şi resursele pe care ţi le oferă universitatea! Nu fii şi tu printre cei care fac greşeala comună de a evita ajutorul doar pentru a demonstra că ei nu au nevoie de ajutor. În această etapă a vieţii este foarte util să soliciţi susţinere şi ajutor atunci când provocările academice te depăşesc.O serie de proiecte şi centre din UBB au ca scop să te ajute să ai o studenţie foarte faină.
  • Reţine: A confrunta provocările care apar nu este un semn de slăbiciune. De fapt, confruntarea este de obicei prima etapă în dezvoltarea unor noi abilităţi şi strategii pentru a avea succes.

Dacă simţi că sunt  provocări mai vechi sau mai noi care te depăşesc, a te întâlni cu unul dintre consilierii psihologici ai Centrului de Consiliere Student Expert al UBB poate să fie o modalitate potrivită de a trece mai repede şi mai bine peste ceea ce te stresează. Astfel, te vei putea bucura la maxim de studenţie! 
O studenţie cu gânduri, emoţii şi experienţe frumoase şi sănătoase!.

 

Vă mai recomandăm:

Cum să-ţi alegi facultatea. „Tinerii ar trebui încurajaţi să ia decizii care li se potrivesc fără a fi judecaţi ca fiind mai puţin inteligenţi dacă nu fac o facultate“

„Aici e o problemă: între ce credem noi că presupune o facultate şi ce presupune de fapt. Iar asta se creează mult din media şi din filme. Noi credem că o anumită meserie e ca-n filme şi în realitate nu e aşa“, spune Daniela Dumulescu (28 de ani), psiholog, consultant UNICEF şi student doctorand în psihologia personalităţii şi dezvoltarea carierei. Aceasta predă modulul pedagogic la UBB, iar stilul său de predare este apreciat de studenţi care au desemnat-o în 2014 drept unul dintre profesorii Bologna.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările