Metroul clujean, o „gaură” de 13 milioane de euro pe an. Economist: „Lipseşte o fundamentare credibilă”

Metroul clujean, o „gaură” de 13 milioane de euro pe an. Economist: „Lipseşte o fundamentare credibilă”

Metrorex a cerut anul acesta subvenţii de 200 de milioane de euro. FOTO: Shutterstock

Conform experţilor care au realizat studiul de prefezabilitate pentru metroul clujean, mentenanţa şi funcţionarea acestuia vor costa 29 de milioane de euro pe an, dintre care pentru suma de 13 milioane de euro este nevoie de subvenţii.

Experţii care au realizat Studiul de Prefezabilitate pentru metroul clujean au revenit, vineri, cu răspunsuri la întrebările puse la dezbaterea publică ce a avut loc săptămâna trecută. La eveniment a participat şeful proiectului, inginerul Ionel Oprea.

Costurile medii anuale de operare şi mentenanţă au fost estimate la aproximativ 29 milioane de euro pe an (în jurul a 145 milioane de lei), dintre care compensaţia anuală s-a estimat la circa 13 milioane de euro pe an (aproximativ 65 milioane de lei).

Este vorba despre sume de bani care trebuie alocate din bugetul local sau naţional, având în vedere că din biletele vândute şi celelalte activităţi economice aducătoare de venituri nu se vor acoperi total cheltuielile de funcţionare şi mentenanţă.

Asta în timp ce numai în 2020 metroul din Bucureşti a fost subvenţionat de la bugetul naţional cu 683 de milioane de lei, iar în acest an Metrorex a solicitat un miliard de lei, echivalentul a peste 200 de milioane de euro, doar pentru a-şi putea desfăşura activitatea, fără nicio investiţie. 

Costul mediu al unei călătorii cu metroul din Cluj-Napoca s-a considerat de 1,5 lei. În estimarea veniturilor aferente calculelor din analiza cost-beneficiu nu s-au cuantificat veniturile aferente pensionarilor şi elevilor neplătitori. 

1,7 miliarde de euro. De unde vin banii

La întrebarea unui clujean, Traian Mureşan, „în studiul de prefezabilitate din Septembrie 2020 la pagina 21 reiese ca şi contribuţie la finanţare că UAT Cluj-Napoca vă suporta 71.74%, iar UAT Floreşti 28.26%. Din ce fonduri vor susţine cele două UAT-uri aceste costuri? De asemenea, în SPF avem 14 staţii pentru un buget de 986 milioane Euro. Pentru 19 staţii (conform ultimelor planşe oficiale), cât este bugetul calculat şi din ce fonduri vor susţine cele 2 UAT-uri aceste costuri?”, răspunsul a fost: 

„Valoarea totală a investiţiei (fără TVA) este de aprox. 1.730 mil. Euro (aprox. 8.524 mil. Lei) iar sursele de finanţare vor fi următoarele: Fonduri Europene Nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020; Fonduri Europene Nerambursabile şi Rambursabile prin Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) 2021-2027; Fonduri Europene Nerambursabile prin Programul Operaţional Transporturi (POT) 2021- 2027; Alocaţii de la bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor; Alocaţii de la bugetul local prin UAT Municipiul Cluj-Napoca şi UAT Comuna Floreşti; Alte surse legal constituite identificate pe parcurs”. 

În răspuns se mai arată că „graficul de execuţie iniţial a fost bazat pe asigurarea unei finanţări integrale imediate în principal din fonduri europene nerambursabile şi rambursabile prin PNRR – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Conform surselor de finanţare cunoscute până în prezent s-a prezentat un Grafic de realizare a investiţiei bazat pe o alocare reală conform schemei de finanţare propuse.
 

În 2026, prima secţiune va fi finalizată

La întrebarea „La cât este estimată Secţiunea de metrou pusă în funcţiune în 2026?” , şeful de proiect a răspuns: „Prima Secţiune (Sfânta Măria – Sopor) este estimată la aproximativ 800 milioane de euro, din care se asigură 300 milioane de euoro prin bugetul PNRR - Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) 2021-2027 Fonduri Europene Nerambursabile şi Rambursabile, 260 milioane de euro prin bugetul POT - Programul Operaţional Transporturi (POT) 2021-2027 Fonduri Europene Nerambursabile şi restul de la bugetul naţional prin credite de angajament din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, fiind astfel asigurată toată finanţarea primei secţiuni.” 
 
Întrebat „Ce se întâmplă dacă una din cele trei surse de finanţare nu este asigurată pe timpul execuţiei?”. şeful de proiect a răspuns: „Graficul de execuţiei este realizat în condiţiile în care este asigurat fluxul bugetar (cash flow-ul) 100% corespunzător alocărilor solicitate din Studiul de fezabilitate. Dacă una din cele trei surse de finanţare nu este asigurată pe timpul execuţiei se va mări durata de execuţie.”  
 

Observaţiile preşedintelui Consiliului Civic Local  

Economsitul Iosif Pop, preşedintele Consiliului civic local face, pe Facebook, un bilanţ al multiplelor probleme privind proiectului metroului din Cluj-Napoca, aşa cum s-au văzut acesta la dezbaterea publică organizată, ieri, de Primăria Cluj-Napoca. E a arătat că proiectul nu este îndejuns fundamentat din punct de vedere al oportunităţiii şi eficienţei proiectului şi a ridicat semne de întrebare cu privire la mai multe aspecte tehnice, cât şi la capacitatea redusă a Primăriei de implementa proiecte complexe. Redăm mai jos observaţiile acestuia:
 
„-alegerea discutabilă a căii de rulare din proiectul prezentat,
 
-rezerve serioase legate de numărul de trasee faţă de dispersia nevoilor de deplasare,
 
-strategia limitată care a stat la baza temei de proiectare,
 
-datele eronate pe care se bazează susţinerea creşterii populaţiei zonei, cât timp EUROSTAT estimează reduceri de 6% pentru Cluj-Napoca şi de 9% pentru zona în următorii 20 de ani,
 
-neexcluderea din numărul călătorilor potenţial plătitori a celor cu gratuităţi de  transport(elevi,student,pensionari),
 
-neluarea în considerare a necesitaţii subventiior şi a pierderilor potenţiale,
 
-efectele negative de lunga durata a şantierului metroului în care este nevoie de cca.35 de ani pentru refacerea mediului ambiental deteriorat,
 
-tratarea cu mare superficialitate a efectului vibraţiilor supra şi subterane asupra imobilelor şi populaţiei aflate pe trasee,
 
-traseul ales nu acoperă nevoia de mobilitate transversală, cartiere şi zone în care s-au mutat dezvoltările locative pentru perioada viitoare,
 
-şantierele de săpături la suprafaţă ,de lungimi de peste 150 ml şi adâncimi de 15-19 ml pot genera fenomene de instabilitate a solului şi surpări în blocurile cu sare, separat de perturbarea mediului şi a circulaţiei,
 
-lipsa din proiect a soluţiilor alternative de mobilitate pe perioada de minim 6-8 ani de execuţie,
 
-dificultatea execuţiei lucrărilor şi lipsa de susţinere certa a finanţării complete a proiectului va conduce la depăşirea graficului  de execuţie şi la restituirea împrumuturilor alocate din PNRR (aceasta finanţare pentru faza I acoperă doar 300 milioane euro din totalul 1,73 milioane euro,adică 17%),
 
-capacitatea limitată a Primăriei Cluj-Napoca în execuţia marilor proiecte de infrastructură s-a dovedit la multe lucrări anterioare, când s-a depăşit atât durata execuţiei cât şi bugetul alocat.
 
-răspunsurile reţinute şi chiar evazive ale Guvernului de susţinere a soluţiei METROULUI la Cluj.
 
-lipsa unei fundamentări credibile pentru oportunitatea şi eficienţa proiectului discutat,
 
-evitarea de către Primărie şi Proiectant să discute deschis şi documentat soluţiile alternative cât şi propunerile făcute de către cetăţenii afectaţi , firma Kaufland şi de către specialiştii CCL”
 
Vă mai recomandăm 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările