Mesajul unui scriitor pentru nostalgicii lui Ceauşescu: „Şi-a iubit ţara? S-a iubit pe sine, la modul primitiv”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şi anul acesta, de 26 ianuarie, nostalgici ai comunismului au depus flori la mormântul dictatorului Nicolae Ceauşescu. FOTO: Captura Antena 3
Şi anul acesta, de 26 ianuarie, nostalgici ai comunismului au depus flori la mormântul dictatorului Nicolae Ceauşescu. FOTO: Captura Antena 3

Plata datoriilor, locuinţe pentru fiecare, industrie - elemente de care-şi amintesc nostalgicii comunismului în fiecare an cu ocazia zilei de naştere a dictatorului Ceauşescu - sunt analizate de scriitorul Cornel Udrea.

În jur de 50 de persoane s-au adunat, miercuri, 26 ianuarie, la Cimitirul Ghencea Militar din Bucureşti pentru a-l comemora pe Nicolae Ceauşescu care ar fi împlinit azi 104 ani. Oamenii au aprins lumânări, au depus coroane de flori, au mâncat colivă şi au băut ţuică. Omagiile şi discursurile nu au lipsit.

În timpul comunismului, pe 26 ianuarie, de ziua lui Nicolae Ceauşescu se organizau defilări fastuoase în toată ţara, în semn de apreciere pentru conducătorul ţării, iar în presa aflată sub controlul total al regimului comunist erau pagini întregi de elogii şi gânduri de recunoştinţă la adresa acestuia.

Cornel Udrea,  scriitorul, umoristul şi omul de radio clujean, a postat pe Facebook un mesaj pentru toţi nostalgicii „epocii de aur”. Udrea îşi începe mesajul referindu-se la una dintre „reuşitele” cele mai importante pentru care dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost lăudat de românii nostalgici după comunism: plata datoriilor. 

„Nu Ceauşescu a plătit datoriile ţării”

„Pentru cei care spun că Ceauşescu a plătit datoriile ţării. Nu, el le-a făcut, poporul le-a plătit. Şi-a iubit ţara? S-a iubit pe sine, la modul primitiv nord-coreean, megaloman, cinic şi nepasător la suferinţele create. Dovadă stă Casa Poporului, care a gonit din locuinţe 57.000 de familii,  a distrus monumente istorice, biserici şi case familiale. A fost ridicată cu 100.000 de oameni, dintre care 5.000 de soldaţi lucrând în 3 schimburi. A costat trei miliarde de dolari şi 300 de morţi, dintre muncitori.  Este cea mai mare şi mai costisitoare lucrare printre cele mai «lipsite de succes şi ruşinoase proiecte de arhitectură, făcute vreodată» (site-ul ArchDaily). Nostalgicule mucegăit, patriotismul înseamnă 15.000 de  candelabre din cristal de Mediaş, cel mai mare având 2 tone? Un milion de metri cubi de marmură, 900.000 de metri cubi esenţe de lemn, 5.500.000 de tone de ciment? Ai fi călcat tu vreodată pe cei 220.000 de metri pătraţi de covoare? Cu ce bani s-a făcut şi s-a plătit ?”, scrie Udrea pe pagina sa de Facebook. 

Scriitorul se întrebă cine plăteşte acum energia electrică şi încălzirea spaţiilor ocupate pentru cele 400 de încăperi şi două săli de şedinţe ale Casei Poporului care găzduiesc Parlamentul. El se întreabă dacă cele 1.100 de încăperi, cu nouă nivele subterane, şi două adăposturi atomice ale Casei Poporului sunt tot expresia dragostei de ţară.  

 Apoi, scriitorul clujean continuă cu o altă „realizare” a comunismului - locuinţele în bloc repartizat pentru toţi „oamenii muncii”. 

„Pentru locuinţa aia gratuită,  de care vă tot c...i pe voi de entuziasm oamenii au plătit cu vârf şi îndesat, acoperind cu sudoarea lor costurile ei. Nu te-ai gândit, vreodată, de ce pe aleile dintre blocuri nu încape  nici acum, decât o maşină, că nu există niciun loc de garaj? Ai auzit de Orwell? Aia ne aştepta: toţi  locuind în cartiere compacte, uniforme, mâncând în uriaşe cantine, cu viaţa pe ceas. Începusem deja: două ore de program la televizor, cu slăvirea cuplului, mii de urechi ciulite şi cu ridicarea în miez de noapte a celui care îndrăznea să gândească. Ţi se pare SF?”, arată Udrea.  

Despre industria ajunsă la fier vechi

Udrea discută şi despre mutilarea satelor din România, care au rămas fără 3,5 milioane de ţărani.

„A dizlocat 3.500. 000 de ţărani din satul şi asa mutilat de cooperativizare, ca să creeze clasa muncitoare a salopetelor cenuşii, cu număr pe piept şi capul în pământ, unde adjunctul Celui de Sus era secretarul de partid. Marele patriot avea în planurile sale de dragoste pentru popor, ca până în anul 2000  să fie rase de pe faţa pamântului 7.000-8.000 de sate, cu biserici cu tot, cu cimitire. Terenul «câştigat» ar fi redat agriculturii 300.000 de ha. În 1967, când a început schizofrenia megalomanică, satul românesc avea 11,8 milioane de locuitori. Faină iubire, dibaci cârmaci!”, precizează scriitorul.

Apoi discută un alt subiect sensibil pentru nostalgici: industria românească ajunsă la fier vechi.

„Plezneşti de indignare că industria românească a ajuns la fier vechi! De ce nu vrei să spui că 92% din producţie, mergea spre CAER, în principal, spre  URSS. Au dispărut. Pentru cine să mai produci, la ce cote de concurenţă tehnică, pe piaţa mondială?”, spune scriitorul.  

„Măcar ai bucuria mică şi secretă că mare lucru nu s-a schimbat”

În concluzie, Undrea vorbeşte de schimbările survenite în România după căderea comunismului.

„Măcar ai bucuria mică şi secretă că mare lucru nu s-a schimbat, şi aici îţi dau dreptate...Totuşi, să nu fim atât de pătimaşi şi să recunoaştem că s-au făcut mereu economii la curent şi la încălzire: avem  în mediul rural, acolo unde s-a născut veşnicia mamei ei de viaţă, 3.000 de clădiri, cu destinaţie şcolară, în paragină, distruse, în ruine, unde nici câinii nu se adăpostesc. Satul nu mai are copii, au dispărut marile familii de rădăcină, cu 8-10 copii. Şi cercul se închide: poporul de azi se hrăneşte tot cu patriotismul oral. Acolo unde  se închide cartea şcolară se deschide poarta  sărăciei de minte.”

Scriitorul clujean încheie amintind de revolta tăranilor din Vadu Roşca (azi judeţul Vrancea) din 4 decembrie 1957: „A fost înăbuşită de trupe de securitate, conduse de generalul (cu 2 stele)  Nicolae Ceauşescu, şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei.  Bilanţ: 9 morţi, 48 de răniţi. Cel mai tânăr mort, un copil de 14 ani.” 

Cine este Cornel Udrea

Cornel Udrea s-a născut la 27 martie 1947 în Gheorghieni, judeţul Harghita. După absolvirea Liceului „Mihai Eminescu” din Cluj Napoca în 1964, a urmat Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj. Între anii 1974-1975 s-a specializat printr-un curs postuniversitar de Ziaristică. Debutul absolut are loc în 1962, în ziarul „Făclia”, iar debutul editorial în 1972, cu volumul de poezie „Iasomia”.

În perioada 1970-1985 este redactor la Radio Cluj; Din 1989 este coordonator de programe la Radio Cluj.  Din 1999 – director adjunct al revistei „Ambasador”, Târgu Mureş. În anii 1997, 1998, 1999 obţine Marele Premiu la Festivalul Naţional al Teatrelor de Revistă, Constanţa. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi al Asociaţiei Ziariştilor Profesionişti din România (AZPR). A scris peste 60 de volume de proză umoristică, teatru, poezie. 

Vă mai recomandăm:

Zeci de oameni l-au comemorat pe Nicolae Ceauşescu, la 104 ani de la naşterea fostului dictator

Cornel Udrea, un profesionist care scrie şi în somn

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite