Marile tragedii care au lovit România într-un secol de existenţă. De la războaie şi cutremur la pandemia Covid-19 de azi

Epidemia Covid-19 este doar unul dintre momentele dificile cu care s-a confruntat România, de-a lungul istoriei sale. Dezastre, calamităţi naturale, accidente rutiere sau aeriene şi incendii de proporţii au însângerat ţara de-a lungul anilor, din 1918, anul de naştere al României şi până acum.

1 Decembrie 1918 a rămas cel mai important eveniment din istoria României, aşa că nu întâmplător la această dată se sărbătoreşte Ziua Naţională. Anul 1918 a fost, de fapt, un an foarte greu pentru România, în care populaţia a suferit cumplit din cauza războiului, dar şi din cauza foametei şi a sărăciei cauzate de acest eveniment.

Acelaşi an a adus în România, ca şi în întreaga lume, epidemia de gripă spaniolă. Nu există foarte multe date oficiale, însă se pare că această boală a provocat cel puţin câteva sute de mii de decese.

118 oameni au ars într-o biserică de Vinerea Mare

Un moment dureros a avut loc pe 18 aprilie 1930, în ziua de Vinerea Mare. Un incendiu de proporţii a mistuit atunci biserica din Costeşti, judeţul Argeş, iar în flăcări au ars 118 de oameni. Cei mai mulţi dintre ei erau copii, care intraseră să se roage la slujba din Vinerea Mare. După aproape un secol, tragicul eveniment continuă să provoace emoţie în zonă.

Bătrânii satului ştiu întreaga poveste de la părinţii lor şi o transmit azi mai departe. Din relatările lor, dar şi din informaţiile oficiale, s-a putut schiţa tabloul cumplit al evenimentului.

Imaginile şocante de la Costeşti au făcut înconjurul lumii

Se pare că focul a izbucnit din cauza unei lumânări, iar în acel moment în incinta bisericii s-a produs o panică de nedescris, în care oamenii s-au călcat în picioare. Tragedia ar fi fost favorizată de faptul că cei din spate s-au îmbulznit şi i-au blocat pe ceilalţi să deschidă uşa şi să găsească salvarea. 

Al Doilea Război Mondial şi Marea Foamete

Al Doilea Război Mondial a provocat moartea a peste 800.000 de români, militari şi civili. La scurt timp după cea mai mare conflagraţie, România a fost afectată de Marea foamete din 1946-1947. Evenimentul a lăsat sechele grele într-o societate încă arhaică.

România nu ieşise încă bine din al Doilea Război Mondial, iar statutul de ţară învinsă şi pierderile uriaşe din timpul luptelor atârnau deja greu în balanţă. Marea Foamete a fost o perioadă de lipsuri alimentare majore, care a afectat cel mai tare Moldova. Seceta, distrugerile provocate agriculturii din cauza războiului, precum şi condiţiile grele ale armistiţiului cu Armata Roşie şi prezenţa tancurilor sovietice pe teritoriul României au contribuit la un adevărat colaps economic. România a fost obligată să plătească datorii imense de război Uniunii Sovietice.

Foametea s-a resimţit în special în Basarabia, dar şi în alte zone ale Moldovei. FOTO doxologia.ro

Ocupanţii au jefuit fără milă ţara, astfel că mii de tone de legume şi fructe, dar şi efective importante de bovine şi porcine au luat calea fostei URSS, adâncind şi mai mult criza. 

Florian Banu, în lucrarea sa - „Calamităţi ale secolului al XX-lea: foametea care a devastat Moldova în 1946-1947”, oferă o serie de informaţii valoroase.

Conform datelor pe care le prezintă, România a livrat către URSS – numai până la 31 mai 1945, urmatoarele cantităţi de alimente: 15.357 vagoane de cereale şi derivate, 10.407 vagoane de leguminoase şi zarzavat, 1.885 vagoane de carne, 387 vagoane de conserve de carne, 163 vagoane de grăsimi, 124 vagoane de produse lactate, 88 vagoane de peşte, 27 vagoane cu delicatese si 20 vagoane cu fructe şi derivate. Pentru executarea art. 11 din Convenţia de Armistiţiu România mai livrase, în acelaşi interval, 34.988 vagoane de cereale precum şi 8.662 de vite. În afară de livrările şi restituirile făcute de România în baza art. 10, 11 şi 12 ale Convenţiei de Armistiţiu, cantităţi importante de bunuri au fost ridicate de Armata Roşie şi scoase din ţară.

Gripa din 1968-1969

Un virus respirator a trecut graniţa Chinei şi a cauzat o pandemie în 1968-1969. Prima pandemie din era contemporană a pornit din Hong Kong, la jumătatea anului 1968. Este vorba de virusul A (H3N2), care a provocat în total moartea a un milion de persoane, din care 50.000 în Statele Unite, 31.000 în Franţa şi 10.000 în Belgia, relatează AFP, preluat de „La Libre Belgique”.

Epidemia a lovit din plin şi România, însă regimul comunist nu a oferit niciodată date oficiale privind numărul de îmbolnăviri şi de morţi. Se estimează că în 1969 au murit câteva mii de români din cauza bolii, însă numărul exact nu va fi cunoscut niciodată. 

Dezastrul de la mina Certej

Doi ani mai târziu, la Certej, în judeţul Hunedoara, a avut loc un adevărat dezastru. Pe 30 octombrie 1971, într-o zi de sâmbătă, la ora 4.55 dimineaţa, s-a rupt un dig, iar un munte de steril a alunecat din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara.

În mai puţin de un sfert de oră, valul de acid de steril a înghiţit şase blocuri cu câte 25 de apartamente fiecare. Totodată, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării au fost distruse, iar  89 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar 76 au fost răniţi.

Cutremurul din 1977

Câţiva ani mai târziu, pe 4 martie 1977, a avut loc marele cutremur care a provocat numeroase victime şi pagube uriaşe materiale. Având o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde, cutremurul a provocat peste 1.500 de victime.

Nicolae şi Elena Ceauşescu au putut doar să constate dezastrul provocat de cutremur

Cei mai mulţi oameni au murit în Bucureşti. La nivel naţional au fost înregistraţi 11.300 de răniţi, iar aproape 35.000 de familii au rămas fără un acoperiş deasupra capului. În Bucureşti, unde s-au înregistrat cele mai multe decese şi cele mai mari pagube, s-au prăbuşit aproape 40 de clădiri, unele de valoare istorică, dar şi câteva blocuri cu locuinţe. Cutremurul din 1977 a rămas în memoria românilor, dar mai ales a bucureştenilor.

După Revoluţie, pe 31 martie 1995, un avion care circula pe ruta Bucureşti- Bruxelles s-a prăbuşit în apropierea localităţii Baloteşti, la numai două minute după decolare. Atunci şi-au pierdut viaţa 60 de oameni, dintre care 11 membri ai echipajului şi 49 de pasageri. Ziua de 31 martie 1995 a intrat în istoria neagră aviaţiei, iar pentru România a reprezentat cea mai mare catastrofă aviatică.

Incendiul din clubul Colectiv

Unul dintre cele mai negre momente din istoria României, incendiul din clubul Colectiv, a avut loc în noaptea de vineri 30 octombrie 2015, în incinta unui club situat în sectorul 4 din Bucureşti. Nu este încă foarte clar ce anume a declanşat incendiul ucigaş în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, dar se cunosc  urmările. 64 de oameni şi-au pierdut viaţa, dintre care 26 chiar în incinta clubului. 146 de oameni au fost spitalizaţi, iar 33 au murit în spitale, în timp ce o persoană a decedat pe drumul spre spital.

În afara faptului că în fiecare an comemorează victimele de la Colectiv, România pare să nu fi învăţat nimic din această tragedie. FOTO Inquam Photos Octav Ganea

Evenimentul a provocat proteste importante în întreaga ţară. Sub presiunea străzii, premierul de atunci, Victor Ponta, şi-a anunţat demisia pe 4 noiembrie 2015. Cinci ani mai târziu, nu se cunosc încă adevăraţii vinovaţi. La fel ca toate guvernele de după 90, nici cele care au urmat după momentul Colectiv nu au luat niciun fel de măsuri, iar spitalele au rămas la fel de nepregătite, iar secţiile dedicate arşilor sunt lipsite de cele mai elementare dotări.

De altfel, câţiva ani mai târziu, sistemul sanitar românesc avea să fie luat prin surprindere şi de pandemia Covid-19, în pofida atenţionărilor primite de România din partea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cele mai multe spitale au rămas săptămâni întregi fără echipamente de protecţie, iar numeroşi medici s-au îmbolnăvit în condiţii mai puţin clare. Până sâmbătă, 9 mai, aproape 1.000 de români (923) au murit din cauza Covid-19, iar până la sfârşitul epidemiei se vor înregistra cu siguranţă şi alte decese.