Marea miză din Ucraina pentru Putin şi pericolul din spatele „îngheţării” conflictului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vladimir Putin îşi doreşte un conflict îngheţat pentru a ţine în şah Ucraina şi după semnarea armistiţiului  FOTO EPA-EFE
Vladimir Putin îşi doreşte un conflict îngheţat pentru a ţine în şah Ucraina şi după semnarea armistiţiului  FOTO EPA-EFE

Pacea e încă departe în Ucraina, în pofida unor progrese, consideră profesorul Valentin Naumescu. În opinia sa, cele două părţi nu au nevoie de mediere pentru un armistiţiu, care s-ar putea încheia în câteva luni. Chiar şi aşa, în cazul unui conflict „îngheţat”, Rusia va rămâne o problemă pentru Ucraina şi vecinii ei.

Cu o vastă experienţă în diplomaţie şi relaţii internaţionale, profesorul Valentin Naumescu spune când am putea avea pace şi cu ce preţ, dar şi care sunt cele mai mari riscuri pentru Ucraina şi pentru întreaga lume, precum şi care ar fi pretenţiile minime ale Rusiei pentru a pune capăt ostilităţilor.

Fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi consul al României la Toronto, profesorul Valentin Naumescu predă la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. Totodată, el conduce Asociaţia Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană, un think tank care promovează cultura democratică şi valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Ultimele mutări făcute de Putin, decriptate de Naumescu

În opinia sa, pacea este încă departe. Există şi o serie de indicii în acest sens, spune Valentin Naumescu, iar ultimele mutări făcute de Putin întăresc ideea, chiar dacă dictatorul vrea să lase impresia că bate în retragere. De fapt, e vorba de o strategie, care nu ar trebui să-i surprindă nici pe ucraineni. „În acest moment, toate indiciile care există în spaţiul public sugerează că suntem încă destul de departe de un acord de pace între Moscova şi Kiev. Ceea ce vedem în aceste zile, această repoziţionare a armatei ruse spre regiunea extinsă a estului separatist, are următoarea semnificaţie certă: eşecul ocupării totale a Ucrainei şi rezistenţa oraşelor mari ucrainene de a fi cucerite. Dincolo de acest eşec al ocupării totale, această repliere sau repoziţionare de care vorbeam nu înseamnă că ne apropiem de sfârşitul războiului”, explică Naumescu.

Rusia nu va accepta să discute despre pace fără a obţine ceea ce îşi doreşte în sudul Ucrainei, în special. Aici este marea miză pentru Putin şi obiectivul său minimal. „Dimpotrivă, semnificaţia pe care eu cel puţin o atribui acestei schimbări de strategie militară şi politică este că Rusia se va consolida militar în regiunea extinsă a estului separatist, incluzând aici, categoric spun, şi Mariupol, care nu are aproape nicio şansă de scăpare, iar Rusia va dori să obţină un culoar, o fâşie teritorială între Crimeea şi Donbas, care să includă evident Mariupol, obturând concret accesul Ucrainei la Marea Azov. Acesta este obiectivul minimal al Rusiei sub care eu nu cred că Putin îşi va da acordul pentru semnarea unui armistiţiu. Obţinerea regiunii extinse a estului separatist, pentru că este mai mult decât reprezentau propriu-zis fostele republici separatiste Doneţk şi Lugansk, incluzând şi Mariupol pe care dacă ne amintim Rusia a încercat prima dată să îl cucerească în primul război secesionist din 2014”, susţine profesorul.

valentin naumescu foto facebook

 Valentin Naumescu spune că există riscul să avem un conflict „îngheţat” în Ucraina

Acest lucru nu înseamnă că Putin nu va încerca să profite de orice oportunitate pentru a obţine şi mai mult. Nu în ultimul rând, Rusia începe să simtă povara războiului, iar acest lucru l-ar putea obliga pe Putin să încheie mai rapid un armistiţiu. „N-am nicio îndoială că propaganda Kremlinului va prezenta totul ca pe un succes, indiferent cum se încheie acest război. Iar eu spun că deja Rusia este învinsă de realităţi, dar şi pe plan local, în Ucraina, şi pe plan internaţional, Rusia a fost învinsă. Însă cum se va încheia acest război, indiferent de forma acordului, cu cedări mai mici sau mai mari, oricum Kremlinul va prezenţa că pe un succes operaţiunea militară specială pe care a declanşat-o. Acum că e vorba de 9 mai, că e vorba de o altă dată, e mai puţin important. Cred că sunt speculaţii, dar este clar că şi Rusia doreşte la rândul ei să iasă din această mizerie pe care a creat-o şi care ii produce deja prejudicii serioase prin sancţiunile economice occidentale, dar sigur că doreşte să iasă într-o manieră pe care să o poată prezenţa că pe un triumf”, subliniază Naumescu.

De asemenea, el atrage atenţia că cea mai mare greşeală din partea ţărilor care au impus sancţiuni Rusiei ar fi să renunţe la ele imediat ce s-ar semna armistiţiul. În acest sens, anunţul făcut zilele trecute de ministrul britanic de Externe, Liz Truss, care a spus că Marea Britanie e dispusă să ridice sancţiunile împotriva Rusiei în cazul în care Putin îşi retrage trupele din Ucraina reprezintă o eroare, crede Valentin Naumescu. 

Cel mai mare risc pentru Ucraina

Riscul cel mai mare este ca Ucraina să rămână cu trupe ruseşti pe teritoriul său chiar şi după armistiţiu, iar un conflict îngheţat ar fi ideal pentru Putin, cu atât mai mult cu cât acest lucru ar compromite orice şansă a Ucrainei de a se integra în Uniunea Europeană, fără a mai vorbi de NATO. În plus, Putin ar avea un atu important în negocierile ulterioare şi va putea să pună presiune, atâta timp cât trupele sale vor fi staţionate în Ucraina.

„Ucrainei îi va fi foarte greu, ca să nu spun imposibil, să împingă Rusia în afara frontierelor sale. Şi de aceea această consolidare militară în est o face Putin tocmai în ideea de a le lăsa impresia în primul rând ucrainenilor că Rusia nu va mai ieşi niciodată de acolo. Deci va concentra armata acolo tocmai pentru ca la negocieri să transmită semnalul că Rusia nu va mai fi scoasă niciodată din estul Ucrainei şi atunci practic să forţeze cumva prin politica faptului împlinit Kievul să accepte aceasta ca pe o realitate. Nu ştim dacă preşedintele Zelenski şi ucrainenii vor accepta aşa ceva să semneze, dar în orice caz dacă nu semnează sigur nu va fi un acord, nu va fi un armistiţiu şi războiul se va prelungi”, explică expertul.

Profesorul clujean mai spune că Ucraina şi Rusia nu au nevoie de medierea unei alte ţări pentru a ajunge la un armistiţiu. O discuţie specială este până unde pot face concesii cele două părţi pentru a se ajunge la pace. Presiunea este evident pe umerii ucrainenilor, care se află într-o situaţie foarte delicată.

„Nimeni nu poate da sfaturi ucrainenilor. Numai preşedintele Zelenski şi ucrainenii pot decide ce este acceptabil şi ce nu. Pentru că e ţara lor şi ar fi incorect şi imoral ca cineva să se pronunţe. E o decizie atât de grea aceasta, între pace, război, securitatea populaţiei versus cedare teritorii, fie ele şi teritorii separatiste. Şi nu e vorba de diplomaţie, pentru că decizia asta e una politică şi este o decizie pe care liderii legitimi ai Ucrainei, preşedintele, guvernul vor trebui să îşi asume la un moment dat responsabilitatea. Eu cred că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina se va îndrepta, dacă nu cumva este deja în această dilemă decizională privind acordul cu Rusia, pe care eu mă îndoiesc că îl poate altfel obţine, fără o cedare teritorială. Asta nu înseamnă că eu aş recomanda Ucrainei să cedeze. Este o decizie care aparţine exclusiv Kievului şi conducerii democratic alese, legitime a Ucrainei, o decizie teribil de grea”, conchide Naumescu.

Ucrainei îi va fi foarte greu, ca să nu spun imposibil, să împingă Rusia în afara frontierelor sale. (…) Putin va concentra armata în estul Ucrainei tocmai pentru ca la negocieri să transmită semnalul că Rusia nu va mai fi scoasă niciodată de acolo şi atunci să forţeze Kievul, prin politica faptului împlinit, să accepte aceasta ca pe o realitate – Valentin Naumescu

Vă recomandăm să mai citiţi:

România, greu de atacat. Un strateg militar explică la ce să ne aşteptăm în cazul în care Rusia ar invada o ţară NATO

Explicaţiile unui expert de la Princeton despre viitorul relaţiilor româno - americane. La ce să ne aşteptăm

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite