FOTO O bătrânică de 68 de ani face cursuri de antreprenoriat pentru a-şi moderniza afacerea cu cojoace maramureşene

FOTO O
bătrânică de 68 de ani face cursuri de antreprenoriat pentru a-şi moderniza
afacerea cu cojoace maramureşene

Pălăguţa s-a pus cu burta pe carte la 68 de ani. FOTO: Remus Florescu

Maramureşeanca Pălăguţa Hodor a absolvit cu 10 un curs de antreprenoriat care o va ajuta să devină un întreprinzător de succes. Femeia a învăţat, în capitala Ardealului, cum să facă un plan de afaceri, cum să-şi întocmească bugetul şi cum să vândă straiele tradiţionale pe care le face folosind tehnici străvechi.

Ştiri pe aceeaşi temă

O femeie de 68 de ani din Maramureş, cu opinici în picioare, cu pieptar şi zadii colorate, stă liniştită şi toarce pe o bancă din centrului Clujului. Pălăguţa Hodor, din comuna Strâmtura, nu a venit în excursie în Cluj, ci pentru afaceri. Mai exact pentru a-şi dezvolta pe viitor  business-ul, pentru că participă la un curs de antreprenoriat.
 
Învăţăm să conducem o afacere 
 
„Ne învaţă cum să ne deschidem o afacere, cum s-o ştim conduce, cum să ne facem un plan de afaceri, cum să ne vindem produsele, cum să facem preţul, lucruri din acestea“, explică   Pălăguţa. Ea se ocupă cu „lucruri ţărăneşti“, după cum mărturiseşte: „Ţes pânza, fac costume populare din pânză, de vară şi de iarnă, trăistuţe de lână, ştergare şi alte lucruri pe care le vând la târguri din toată ţara şi din străinătate“. Cursurile au început în luna martie, iar astăzi femeia îşi va primi diploma de antreprenor. Pe parcursul a patru luni de zile, Pălăguţa a mers de două ori pe săptămână la Dezmir, un sat de la ieşirea din Cluj-Napoca, pentru a învăţa să fie întreprinzător de succes. A luat nota 10 la examenul de absolvire al cursului. 

„Mi-a plăcut să învăţ orice, oricând”

Cursurile, organizate de Asociaţia World Vision şi cofinanţate din fonduri europene, au ca scop combaterea şomajului în mediul rural, având în vedere că, din datele Institutului Naţional de Statistică, rezultă că în 2010 şi 2011 aproape unul din doi locuitori apţi de muncă din România rurală nu au avut de lucru. Proiectul, demarat în 2011 şi care se desfăşoară până în 2014, oferă cursuri gratuite de formare în ţesătorie manuală, artizanat textil şi antreprenoriat, consiliere şi sprijin în demararea unei afaceri meşteşugăreşti pentru cel puţin 260 de persoane din Regiunea Nord-Vest. 
 
Foto
Întrucât Pălăguţa Hodor a învăţat să toarcă şi să ţeasă încă din copilărie, ea a ales să urmeze un curs de antreprenoriat. „Poate sunt mai grele unele lucruri de învăţat la vârsta asta, dar eu sunt tare curajoasă. Mi-a plăcut să învăţ oricând şi orice. De când am fost mică, mi-a plăcut să învăţ, aşa a fost firea mea. Am avut numai şapte clase şi tare rău mi-a părut că nu am reuşit să continui cu şcoala. Dar după ce m-am măritat, la 19 ani, am avut alte probleme şi n-am reuşit să mă întorc la şcoală“, povesteşte, cu regret, bătrâna. 
 
S-a întors la şcoală la 68 de ani
 
Femeia se bucură că s-a întors în sala de clasă, chiar dacă a fost la 68 de ani, la un curs de antreprenoriat. „Participanţii au învăţat despre ce înseamnă antreprenoriat, cum să-şi să înregistreze un PFA, cum să aleagă cea mai potrivită formă legală de a-şi desfăşura activitatea, cum să facă bugete, cum să scrie un plan de afacere, cum să se poziţioneze pe piaţă. Oamenii au acumulat cunoştinţe pentru a demara o afacere. 30 dintre participanţi vor primi câte 6.000 de lei pentru a-şi pune în aplicare planul. Media de vârstă a participanţilor a fost între 30 şi 55 de ani, dar avem şi mai în vârstă“, a precizat Claudia Tokacs, specialistul în comunicare al Fundaţiei World Vision România.
 
Planul Pălăguţei 

„Torsul şi ţesutul le-am învăţat de mică. Când o vedeam pe mama cum toarce, îmi trebuia şi mie. De când mă ştiu fac asta. Am ţesut  pentru toată familia aproape o sută de costume tradiţionale“, poveşteşte Pălăguţa. Ea a început să-şi vândă lucrurile pe la diferite târguri, iar din 2005 s-a înscris în Asociaţia Meşterilor Populari din Cluj. Cu această ocazie, a început să meargă şi în străinătate. „De şase ori am fost plecată din ţară. Prima dată în Italia, la Parma, la zilele României. Am mai fost în Piacenza, în Praga, la Institutul Cultural Român, în Ungaria la Pecs, în Polonia la Varşovia şi la Zakopne, în Serbia.  Cel mai bine am vândut în Varşovia“, spune femeia. 

Un costum maramureşean costă 2.000 de lei

Pălăguţa nu reuşeşte să se susţină din meşteşugul ei, pentru că nu are timp să se ocupe pe îndelete, având de lucru în gospodăria din Maramureş. Ea participă în fiecare an la circa 15-20 de târguri, din ţară şi din străinătate, şi câştigă circa 400 de lei de ficare dată. Cel mai bine vinde trăistuţele, cu 40-50 de lei. Cămaşa de pânză costă între 200 şi 300 de lei, iar pieptarul între 300 şi 400 de lei. De asemenea, vinde şi costume tradiţionale maramureşene. Un costum de vară, pentru care lucrează mai bine de două luni, costă între 1.500 şi 2.000 de lei. La cel de iarnă se adaugă şi cojocul, care ridică preţul cu circa 1.000 de lei. Ea lucrează totul de mână, începând cu torsul lânii şi terminând cu ţesutul hainelor. La cei 68 de ani ai săi femeia are în plan să-şi extindă producţia, să-şi găsească ajutoare şi să se ocupe numai de meşteşugul tradiţional. 
 
Citeşte şi 
 
 
 

Palaguța Hodor are un stand la ultimul etaj al magazinului Central din Cluj-Napoca 

Imagini din aceeasi galerie
  • Palaguța Hodor are un stand la ultimul etaj al magazinului Central din Cluj-Napoca 
  • Pălăguța folosește telefonul mobile pentru a putea fi contactată mai ușor de potențialii clienți
  • Când are un pic de timp liber, Pălăguța toarce din caierul pe care-l ia peste tot cu ea
  • Pălăguța nu se sfiește să umble în straie populare când e la Cluj
  • Cele mai vândute produse ale femeii sunt straițele, pe care cere 40-50 de lei 
  • Pălăguța în fața magazinului Central din Cluj-Napoca
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările