Legendele Clujului (III): Decebal s-a sinucis la Cluj

Legendele Clujului (III): Decebal s-a sinucis la Cluj

Regele Decebal

„Adevărul de Seară“ vă prezintă, în cinci episoade, cele mai siropoase legende urbane. Se presupune că Decebal s-ar fi sinucis la Poarta Podului din Cluj, afirmându-se că cetatea de aici ar fi fost printre ultimele cucerite de romani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cum ar fi ca cel mai de seamă conducător al dacilor să-şi fi pus capăt zilelor chiar în actualul oraş-emblemă al României, dar care era doar o cetate în anul 106? Un intelectual din Ţara Haţegului a scris, pe vremuri, o piesă de teatru intitulată „Decebal, sau cea mai importantă oră a Porţii Podului din Cluj“, afirmând că acesta e locul în care regele s-ar fi sinucis, situată la capătul dinspre râul Someş al actualei străzi Regele Ferdinand. Ideea s-a născut în piesa de teatru a intelectualului Janos Zeyk, apărută în 1843.

VEZI ŞI CELELALTE LEGENDE CARE AU ŞOCAT CAPITALA ARDEALULUI!

„Cum Janos Zeyk era şi un culegător de folclor românesc, să fi preluat el oare legenda lui Decebal de la români? Sau pur şi simplu a fost o creaţie a imaginaţiei sale? Din punctul de vedere al realizării artistice, piesa este însă la valoarea primelor încercări de acest gen“, menţionează istoricul Vasile Lechinţan.

În piesă, locul ales de conducătorul dac este partea de miazănoapte a Clujului, respectiv Poarta Podului, iar ultimele sale cuvinte sunt: „Scrieţi pe monumentul istoriei lumii că aici odihneşte regele dac, mort de propria lui armă, ultimul rege al viteazului popor dac, Decebal. Acesta a fost cel mai însemnat ceas al pământului şi al Porţii Podului a acestui oraş“.

Legendă „aproape“ adevărată

„Legenda lui Decebal mort la poarta cetăţii sale, la Cluj, şi nu în Munţii Orăştiei, este deosebit de interesantă şi rămân de cercetat originile ei: din folclorul românesc sau este, pur şi simplu, o invenţie a primei jumătăţi a secolului al XIX-lea?“, se întreabă Lechinţan. Cert este că nobleţea cetăţii dacice Napoca a existat cu adevărat, completează el.

În vremea romantismului, atracţia faţă de misterele trecutului era enormă, după cum se ştie, adaugă istoricul şi scriitorul Ovidiu Pecican. „Autorii de teatru din acele vremuri nu aveau nevoie de verosimilitate pentru a propune mituri şi reverii pe teme istorice. Nu exista niciun temei documentar pentru localizarea morţii regelui dac la Cluj dar, la urma urmei, cine poate împiedica pe altcineva să creadă ce vrea el despre orice?“, conchide Pecican.

VEZI ŞI CELELALTE LEGENDE CARE AU ŞOCAT CAPITALA ARDEALULUI!

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările