Legea Casei Regale, „mărul otrăvit“ promis de Dragnea sau primul pas spre reinstaurarea monarhiei: reacţiile celor două tabere de monarhişti

Proiectul privind statutul Casei Regale se va afla de mâine în dezbatere în Parlament, dacă preşedintele PSD, Liviu Dragnea, îşi menţine promisiunea. Proiectul demarat anul trecut de Guvernul Cioloş a suscitat o dispută aprinsă între monarhişti. „Adevărul“ prezintă argumentele celor două tabere, dar şi poziţia Casei Regale a României.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, pe 27 aprilie, că PSD şi ALDE vor depune în cel mult două săptămâni la Parlament proiectul de lege privind statutul Casei Regale. ”Am discutat cu Alteţele lor Regale şi am constatat cu amărăciune că după întâlnirea pe care am avut-o şi eu şi domnul Tăriceanu separat anul trecut, când stabilisem să iniţiem o lege în Parlament la propunerea dumnealor, atunci Guvernul Cioloş s-a grăbit şi a spus că vor dânşii să iniţieze acel proiect de lege. Am zis să nu ne grăbim pe aşa ceva, am zis să aşteptăm să vină proiectul în Parlament, dar nici până în ziua de azi proiectul nu a plecat de la Guvern. Împreună cu domnul Tăriceanu le-am propus Alteţelor lor Regale să iniţiem noi proiectul de lege în Parlament pentru a putea totuşi finaliza ce am promis”, a declarat Liviu Dragnea.

Termenul estimat de liderul social-democraţilor expiră mâine, 11 mai, la o zi după ce monarhiştii sărbătoresc Ziua Regalităţii. Deşi Dragnea vorbeşte despre „iniţierea” proiectului, pe site-ul Secretariatului General a Guvernului a fost publicată de vara trecută forma pe care urmează să o primească noua lege.

Proiectul este contestat de unii monarhişti şi susţinut de alţii. „Adevărul” prezintă care sunt cele mai importante critici aduse proiectului şi cum răspund la acestea trei reprezentanţi ai unor asociaţii monarhiste din ţară: preşedintele Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) - Cătălin Mihai; vicepreşedintele Clubului Monarhiştilor Clujeni şi istoricul Cornel Jurju şi, nu în ultimul rând, preşedintele Clubului Monarhiştilor Bistriţeni, Marius Pop.

Dragnea şi-a asumat „paternitatea” proiectului de lege privind statutul Casei Regale. 

„Mărul otrăvit” al PSD?

Unul dintre cei mai vehemenţi oponenţi ai proiectului de lege este fosta preşedintă a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM), Marilena Rotaru, care a semnat, anul trecut, o petiţie alături de zeci de personalităţi din România, printre care Doina Cornea, academicianul Alexandru Zub, istoricul Marius Oprea, dar şi de reprezentanţi ai Mişcării pentru Regat şi Coroană, Clubul Monarhiştilor Români din Uniunea Europeană sau Federaţia Cluburilor Monarhiste din Ardeal.  

În petiţie se arată: „Scenariul pus la cale de principala forţă politică din ţară, prin care aceasta se revendică încă o dată drept o formaţiune politică neocomunistă, este menit să anihileze pentru totdeauna Monarhia şi jertfa tuturor celor care şi-au sfârşit zilele pentru Ţară şi Rege”. Se vorbeşte de asemenea despre o tentativă a statului republican de “capturare” a Casei Regale a României, prin coborârea sa la condiţia unei oarecare “agenţii guvernamentale”. Totodată, Principesa Moştenitoare Margareta, Custodele Coroanei României, este “bănuită” că, acceptând proiectul de lege, ar renunţa deliberat la obiectivul restaurării monarhiei. 

Istoricul Cornel Jurju: nu se îngrădeşte revenirea la monarhie

Istoricul clujean Cornel Jurju, vicepreşedintele Clubului Monarhiştilor Clujeni, organizaţie care are 58 de membri, arată: „...chiar din întâiul său articol, legea aduce lămuriri semnificative, definind Casa Regală a României ca o instituţie de «utilitate publică, autonomă». Mai mult, prin niciuna dintre prevederile sale, proiectul de lege nu oferă autorităţilor statului vreo posibilitate de a interveni în conducerea, organizarea sau stabilirea activităţilor instituţiei regale. Drept urmare, Şeful Casei Regale a României va fi desemnat în mod independent din linia succesorală existentă şi în conformitate cu propriile norme statutare. La rându-i, Statutul, care reprezintă temeiul juridic al organizării şi funcţionării instituţiei, va putea fi aprobat şi modificat numai de către Şeful Casei Regale.

În sfârşit, prin nici o propoziţie sau cuvânt, textul proiectului de lege nu crează vreo îngrădire, explicită ori implicită, prin care, în prezent ori în viitor, Casa Regală a României să fie împiedicată a deveni una Domnitoare sau ca poporul român, atunci când va dori, să poată înlocui forma de guvernământ republicană cu aceea a monarhiei constituţionale parlamentare.”

Familia Regală a României ar deveni instituţie de utilitate publică. FOTO: familiaregală.ro

„Un prim pas spre Restauraţie”

Preşedintele Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM), Cătălin Mihai, crede că temerile privind „anihilarea” Casei Regale nu sunt îndreptăţite şi, dimpotrivă, proiectul de lege este „un pas spre restauraţie. În realitate, este o formă de restauraţie redusă. Acum Familia Regală va putea, în mod oficial, să reprezinte interesele României. Va primi fonduri şi un număr de oameni care vor lucra pentru instituţie. Eu consider că asta e o mică restauraţie pentru ceea ce urmează”. Deşi ANRM are circa 800 de membri, preşedintele Alianţei crede că „numărul nu este relevant, deoarece monarhiştii au foarte multe organizaţii şi, pe de altă parte, cred că numărul de persoane care doresc restauraţia este de probabil 50% din întreaga populaţie. Eu cred că numărul de republicani e foarte mic”. Întrebat dacă se bazează pe un studiu când face această afirmaţie, preşedintele ANRM a precizat: „Nu, cifra am avansat-o eu în urma discuţiilor pe care le am cu oamenii. NU s-a făcut sondaj pe această temă, pentru că rezultatul ar ilegitima republica”.  
 

„Foarte probabil că, odată ce legea astăzi în dezbatere îşi va fi produs efectele juridice şi materiale, atât Casa Regală a României, cât şi românii vor fi mult mai apropiaţi de posibilitatea revenirii, neîndoielnic avantajoasă, la forma de guvernământ a monarhiei constituţionale parlamentare”, completează Jurju.

Finaţare pentru Casa Regală, care e în TOP 300 Capital

Casa Regală a României ocupă locul 81 în Top 300 Capital 2015, cu o avere de 58-60 milioane de euro. Jurnaliştii de la publicaţia economică arată că „în prezent, Casa Regală a României deţine Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârşin, retrocedat în 2001. Palatul Elisabeta a fost oferit ca reşedinţă oficială permanentă a Regelui Mihai, în calitate de fost şef de stat, dar nu se află în proprietatea sa. În plus, Regele Mihai I mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care i-au fost retrocedate.În aceste condiţii, cei care se opun adoptării Legii susţin că România nu poate face acest efort financiar suplimentar. 

Ce bani ar primi Familia Regală 

Istoricul Cornel Jurju explică faptul că legea prevede trei categorii de beneficii cu caracter public-bugetar:

1. Familia Regală va domicilia în Palatul Elisabeta din Bucureşti, primind asupra imobilului, dreptul de folosinţă gratuită pentru o perioadă de 99 de ani. Reglementarea realizează o extensie a situaţiei curente, dar a cărei valabilitate este limitată la perioada vieţii Majestăţii Sale Regele Mihai. Mai trebuie subliniat faptul că Palatul Elisabeta, naţionalizat de către regimul comunist, a fost proprietatea certă a Principesei Elisabeta a României, mătuşa Regelui Mihai, dar pentru care Suveranul a decis să nu-şi exercite drepturile de moştenitor.

2. Pentru proiectele sale, Casa Regală a României va putea folosi, exclusiv în interesul societăţii, diferite parteneriate cu instituţii publice. Iarăşi am asista la consacrarea juridică a unei situaţii de facto, dar care, din cauza vidului de reglementare, îngreunează relaţionarea cu instituţiile statului.

3. Casa Regală a României va putea beneficia şi de alocări financiare directe din bugetul statului. Şeful Casei Regale va primi o indemnizaţie lunară, similară celei care le este asigurată foştilor preşedinţi ai României. Reglementarea este cumva activă şi în acest moment, însă este restrânsă doar la persoana Majestăţii Sale Regele Mihai, în calitatea Sa de fost şef al statului român. Proiectele Casei Regale, acelea destinate binelui public, se vor finanţa din resurse proprii, dar şi din cele provenite de la bugetul de stat. Pentru facilitarea împlinirii atribuţiunilor şi proiectelor publice, nu şi private, ale Casei Regale va fi creat şi un serviciu administrativ finanţat tot din resurse bugetare. Dimensiunea acestuia ar urma să fie minimală, cuprinzând cel mult 20 de angajaţi.”

La vor fi folosiţi banii pentru Casa Regală 

„În prim rând, alocările bugetare - al căror cuantum nu e cunoscut şi care nu sunt reglementate în textul proiectului de lege - vor privi exclusiv activitatea publică a Casei Regale şi a membrilor familiei regale, activitate care va fi exercitată în interesul societăţii româneşti şi al României.  Cu siguranţa, nu este vorba de alocarea unor sume de bani în alte scopuri”, a menţionat istoricul Cornel Jurju. El a mai susţinut că finanţarea unui aparat administrativ, care va cuprinde maximum 20 de angajaţi va avea ca efect o dinamizare a activităţii  al Casei Regale: „Activităţile publice pe care le desfăşoară Casa Regală au ca scop promovarea intereselor României. Cred că nu s-ar supăra nimeni dacă aceste demersuri ar deveni şi mai vizibile şi mai consistente. Contribuţiile din resurse proprii ale Casei Regale şi din sponsorizări vor continua să sprijine proiectele în care e angajată Casa Regală, doar vor putea fi completate cu resurse bugetare”. Jurju susţine că un aparat administrativ de mărimea celui pe care-l are acum o comună nu va reprezenta o povară financiară dificilă pentru Statul Român.

Raport în faţa Parlamentului

„Punând la dispoziţia Casei Regale a României aceste câteva înlesniri şi resurse, iniţiatorul legii ia în socoteală o dublă motivaţie. Doreşte să recunoască rolul fundamental pe care, de 150 de ani, Casa Regală îl împlineşte, contribuind major la crearea şi dezvoltarea României moderne, dar şi la păstrarea/afirmarea tradiţiilor şi identităţii româneşti. Apreciind importanţa istorică şi prezentă a instituţiei regale, statul este, în sfârşit, dispus să-şi aducă propria contribuţie la sporirea posibilităţilor acesteia de a lucra în avantajul general al societăţii româneşti”, conchide Jurju. 
 

„Nu mi-e teamă de acel raport pe care Familia Regală trebuie să-l prezinte în faţa Parlamentului, sunt convins că va cheltui bani mod foarte responsabil. Familia Regală îşi doreşte să facă un pic mai mult decât până acum, există foarte multe invitaţii pe care le primeşte din străinătate şi care nu pot fi onorate din cauza personalului insuficient”, a completat Cătălin Mihai, preşedintele ANMR. 
 

Marius Pop, preşedintele Clubului Monarhiştilor Bistriţeni, suţine „Chiar dacă vor fi plătiţi câţiva oameni, nu e un capăt de ţară. Banii s-ar întoarce spre beneficiul celor mulţi. Cred că proiectele susţinute de Casa Regală vor aduce avantaje pentru România”. 

„Blatul” Casei Regale cu PSD?

„...ne manifestăm deschis îngrijorarea faţă de acţiunea Partidului Social Democrat, moştenitor direct al fostului partid comunist, autorul înlăturării prin teroare şi forţă a Monarhiei din România, de a da o nouă lovitură Coroanei, asimilând-o unei instituţii republicane. Tentativa actuală a partidului, al cărui preşedinte de onoare este Ion Iliescu, se înscrie în continuarea aceloraşi demersuri aplicate din 1990 Regelui Mihai, când a fost, nu o dată, împiedicat să revină în Ţară, prin acţiuni de sorginte sovietică”, se arată în petiţia anti-proiect.
 

Susţinătorii proiectului precizează că acesta a fost iniţiat de Guvernul Cioloş. 

„În realitate, o primă iniţiativă legislativă în această speţă datează din cursul anului 2016 şi ea aparţine Guvernului Cioloş. Mai mult, de la începuturile sale, intenţia de legiferare a fost însoţită de ample şi favorabile consultări desfăşurate între Casa Regală şi reprezentanţi ai partidelor parlamentare (PSD, PNL, UDMR), ai Preşedinţiei şi Executivului României. Cel puţin până în acest moment, Legea privitoare la Casa Regală a României, are parte, conjunctură mai rară pentru ambianţa publică românească, de un suport aproape consensual la nivelul spectrului politic relevant şi al celor mai importante instituţii ale statului”, arată Cornel Jurju.  
 

Cătălin Mihai, preşedinte ANMR susţine că PSD dă dovadă de PR bun, asumându-şi acest proiect: „E o idee complet eronată, nu are nicio legătură cu PSD, proiectul acesta de lege are cu tot altă origine şi vine dinspre Preşedinţie, printre consilierii Preşedintelui fiind persoane care susţin Monarhia. PSD este un partid care ştie să profite din orice situaţie, ştie să facă PR, probabil au oameni de PR foarte buni. E meritul lor. Eu fiind un om cu viziuni de drepta mi-aş fi dorit ca un partid precum cel liberal să aibă astfel de PR”. 

Ce prevede proiectul 

Prezentăm mai jos cele mai importante prevederi ale proiectului de lege.

- Casa Regală a României este persoana juridică de utilitate publică, autonomă, apolitică şi fără scop patrimonial, păstrătoare a tradiţiilor naţionale şi a valorilor statului român modern, promotoare a dezvoltării României. 

Finanţarea cheltuielilor de funcţionare curentă ale Casei Regale a României se

asigură de la bugetul de stat.

– Casa Regală a României stabileşte relaţii de colaborare cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cu instituţiile publice autonome, pe bază de protocol.  Imobilul Palatul Elisabeta se află în domeniul public al statului şi în folosinţa gratuită a Casei Regale a României, pentru o perioadă de 99 de ani. 

- Şeful Casei Regale a României prezintă anual Parlamentului României, în scris sau în şedinţă reunită, la solicitarea Preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, un raport asupra activităţii Casei Regale a

României în anul precedent;

- Şeful Casei Regale a României beneficiază de o indemnizaţie lunară, stabilită la nivelul indemnizaţiei unui fost şef de stat. 

- Finanţarea activităţilor publice, proiectelor şi programelor Casei Regale a României se asigură din venituri proprii şi de la bugetul de stat, potrivit legii. 

- Numărul maxim de posturi al serviciului administrativ al Casei Regale a României

este de 20 de posturi, inclusiv directorul serviciului administrastiv al Casei Regale a României ,

personal contractual, finanţate de la bugetul de stat. 

Ce spune Casa Regală

Dacă poziţiile celor două grupuri de monarhişti faţă de proiectul de lege par ireconciliabile, Familia Regală a României a precizat, în iunie 2016: "Iniţiativa prezentată are ca scop consolidarea pe termen lung a rolului Casei Regale a României în societate, prin recunoaşterea personalităţii sale juridice. Această iniţiativă este rezultatul unui dialog constant cu Guvernul României şi întruneşte acordul Familiei Regale, al Guvernului şi al partidelor parlamentare, care au fost consultate de către Custodele Coroanei".