Laureat cu Nobel în Economie, despre corupţia din România: „Creşterea salariilor, dar şi a pedepselor ajută“. Cum readucem în ţară românii valoroşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Erik Maskin a luat Nobelul în Economie pentru contribuţia sa la teoria concepţiei mecanismelor, care practic poate fi aplicată la orice domeniu, de la împărţirea unui tort la criza financiară mondială sau alegerea preşedinţilor. „Adevărul” l-a provocat pe profesorul de la Harvard să considere România un mecanism care are nevoie de „reparaţii”.

Pornind de la ideea că teoria concepţiei mecanismelor, pentru care a primit Nobelul în 2007, poate fi aplicată, practic, la orice domeniu, „Adevărul” l-a provocat pe profesorul de la Harvard, Erik Maskin să considere că România este un mecanism care are nevoie de „reparaţii”. Cu ce soluţii a venit cercetărorul vedeţi în interviul de mai jos. De asemenea, l-am întrebat cum a ajuns să accepte titlul de Doctor Honoris Causa tocmai de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, despre viaţa de laureat al premiului Nobel, despre viitoarea criză economică mondială şi, bine-înţeles, despre Donald Trump.   

Economie şi torturi 

Să iei Nobel la 56 de ani este aproape o aroganţă în lumea economiştilor: eşti considerat foarte tânăr pentru această distincţie. La cei 67 de ani pe care-i are acum, Erik Maskin este departe de a fi arogant, dimpotrivă, cuvântul „modest” este primul care mi-a venit în minte când l-am văzut cu ocazia ceremoniei de primire a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai şi a prezentării pe care a avut-o la ERMAS 2017 (conferinţa care aduce în ţară români care lucrează la instituţii economice de top din toată lumea). Comportamentul său natural şi lipsa de emfază este o lecţie pentru toţi universitarii români afectaţi de autoadmiraţie şi cocoţaţi în turnurile lor de fildeş.

Maskin a luat premiul Nobel pentru economie în 2007 şi de ani buni promovează un nou sistem de alegere a preşedinţilor. Profesorul de la Harvard a câştigat premiul Academiei Regale de Ştiinţe din Suedia „pentru lucrările legate de teoria concepţiei mecanismelor”. Ce înseamnă asta a explicat, simplu, Maskin însuşi la ceremonia de primire a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai: ai de împărţit un tort la doi copii, cum faci ca să nu se supere niciunul? „Îl tai în două bucăţi egale”, ar spune un neiniţiat în teoria concepţiei mecanismelor şi în creşterea copiilor, dar Maskin spune că există o metodă mai bună: „îi dai unuia cuţitul să taie tortul şi celuilalt posibilitatea de a alege primul”. De ce? Cel care împarte tortul (părintele) şi beneficiarii (copiii) au viziuni diferite cu privire la acestă operaţiune: dacă părintele se gândeşte să împartă tortul egal, cei doi copii vor bucata cea mai mare de tort. „În termeni de concepţia mecanismelor trebuie să obţinem o împărţire corectă, dar nu avem destule informaţii pentru a face asta, pentru că nu ştim cum văd copiii tortul. În teoria concepţiei mecanismelor se pune întrebarea dacă în ciuda lipsei acesteia de informaţii există o procedură care poate fi urmată şi care poate avea ca rezultat o împărţire corectă”. Răspunsul este pozitiv şi Maskin explică de ce metoda pe care a ales-o asigură o împărţire corectă: „când unul dintre copii taie tortul este stimulat puternic să se asigure că cele două bucăţi sunt egale. De ce? Pentru că dacă una dintre ele va fi mai mare, el ştie că celălalt o va lua”. 

Nobelistul Erik Maskin vorbeşte despre siteme de alegere a preşedinţilor I

„Trump a ieşit preşedinte, ce e de făcut?”

    

Exemplul este simplu, dar concentrează în el esenţa teoriei concepţiei mecanismelor, care poate fi utilizată practic la orice domeniu – de la organizarea unei licitaţii până la un nou mod de alegere a preşedintelui. Aceasta din urmă este una dintre preocupările lui Maskin. Nobelistul a prezentat, în cadrul conferinţei de la Cluj, argumente în favoarea unui sistem de alegere a preşedinţilor mai bun decât cele practicate acum în SUA şi în Europa. Este vorba despre un sistem în care fiecare alegător îi ierarhizează pe candidaţi, acordându-le un punctaj în funcţie de preferinţe. Astfel, dacă sunt 3 candidaţi, cel preferat va primi 3 puncte, cel aflat pe locul II în ordinea preferinţelor va primi 2 puncte, iar cel mai puţin preferat va primi un singur punct sau niciun punct. Câştigătorul alegerilor va fi candidatul care adună cele mai multe puncte. Astfel, s-ar evita situaţii în care cineva ar ajunge preşedinte după ce a fost votat de un procent foarte mic de alegători şi ar fi stimulată prezenţa masivă la vot, crede cercetătorul. Maskin a dat exemple cu alegerile din SUA şi din Franţa, al căror rezultat ar fi fost altul dacă s-ar fi adoptat noul sistem de vot. Unul dintre capitolele prezentării a fost intitulat „Trump a ieşit preşedinte, ce e de făcut?”. 

„TRATAMENTUL” UNUI NOBELIST PENTRU ROMÂNIA 

Adevărul: Vă rog să analizaţi metafora împărţirii tortului cu câteva modificări. Astfel, mama care împarte tortul este Statul şi administraţia. Tortul sunt resursele ţării, iar copiii sunt, pe de o parte – cetăţenii, iar pe de alta companiile private. Cum creăm un mecanism de împărţire a tortului corect, dacă „mama” adică Satul urmăreşte interese obscure atunci când împarte resursele? 

Erik Maskin: Corupţia este o problemă serioasă în multe ţări, nu doar în România. Sunt mecanisme care pot îmbunătăţi situaţia. Unul dintre acestea este răspunderea publică şi adoptarea unor legi privind transparenţa aparatului administrativ. Încurajarea unei prese libere şi independente este foarte importantă. O strategie bună poate fi cea adoptată de Singapore care, deşi sună ciudat, a dat salarii mai mari funcţionarilor publici. Dacă creşti salariile funcţionarilor publici, dar stabileşti pedepse aspre, îi ameninţi cu puşcăria sau cu amenzi foarte mari în cazul în care sunt prinşi cu acte de corupţie. Astfel, slujbele lor vor fi atât de bine remunerate, încât nu vor dori să-şi asume riscul să fie corupţi. Singapore este acum unul dintre cele mai puţin corupte state din lume. Astea sunt câteva exemple de bună guvernare care pot îmbunătăţi situaţia din România.   

Nobelistul Erik Maskin vorbeşte despre siteme de alegere a preşedinţilor II

România are mare nevoie de reforme care să modernizeze şi să eficientizeze administraţia, dar cei care ar trebui să adopte aceste măsuri, politicienii, nu au niciun interes să schimbe starea de fapt. Cum se poate rezolva acest „mecanism” defect?

Cred că aici e foarte importantă educaţia publică – dacă publicul înţelege cât de importante sunt reformele şi modernizarea vor pune presiune pe oficiali pentru a face schimbările de care este nevoie. Dacă politicienii îşi vor face griji că nu vor mai fi votaţi, atunci vor schimba strategia şi vor răspunde pozitiv acestor necesităţi.  E foarte important ca publicul să ştie că e nevoie de reforme. Educaţia şi presa, de asemenea, sunt importante pentru a informa publicul că e nevoie de reforme. 

CUM ADUCEM ÎN ŢARĂ ROMÂNII VALOROŞI

Cercetarea în universităţile din România este undeva la nivelul anumitor ţări din Africa, cel puţin în domeniul economic. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a îmbunătăţi acest aspect? Dar pentru ca universităţi din România să ajungă în topuri universitare prestigioase?

Pentru cercetător scopul nu trebuie să fie în Topul 500 Shanghai, ci să facă cea mai bună cercetare de care sunt capabili. O modalitate de a face asta este să fii sigur că eşti la curent cu ultimele noutăţi din domeniul tău de activitate.

De aceea cred că evenimente precum conferinţa ERMAS sunt importante pentru că aduc oameni de top la nivel internaţional creând oportunitatea pentru cercetătorii români să afle ce se întâmplă în domeniile lor de activitate. Administratorii universităţilor trebuie să aibă grijă de topuri şi chestiuni de genul acesta.

În România se manifestă nu numai o „migraţie a creierelor”, mulţi specialişti de top plecând din ţară, dar avem 3-4 milioane de români plecaţi în străinătate, unde lucrează, de cele mai multe ori, în slujbe grele plătite cu salarii mici. Credeţi că există un pericol de „specializare” a ţărilor din Estul Europei în furnizarea de mână de lucru pentru slujbele grele şi plătite cu salarii mici din Vest?

E un risc, dar cred că sunt soluţii. Politicile publice pot să combată acest trend.  De exemplu, acum vreo 12 ani guvernul Chinei a decis că e timpul să facă ştiinţa chineză competitivă internaţional. Ce au făcut? Erau foarte mulţi cercetători chinezi de top care predau în afara Chinei, la universităţi americane sau din alte ţări. Ei au oferit stimulente acestor oameni de ştiinţă pentru a se întoarce în China. Au recrutat o mare parte dintre ei, chiar unii dintre foştii mei studenţi. Dacă România şi, mai ales, Guvernul României doreşte să obţină competitivate internaţională în ştiinţă, să zicem, se poate face. Talentul există, e doar o problemă de a-l recruta. 

Nobelistul Erik Maskin vorbeşte despre  sisteme de alegere a preşedintelui  III

Ce v-a determinat să acceptaţi titlul DHC al Universităţii Babeş-Bolyai şi să veniţi în România pentru aproape o săptămână, în condiţiile în care sunt sigur că aveţi multe de invitaţii de acest fel? 

Au fost două considerente, în primul rând, m-a rugat un fost student de-al meu, Mihai Manea. Faptul că a existat o astfel de legătură personală a fost foarte important. De asemenea, nu am fost niciodată în România, în Transilvania înainte şi acest lucru m-a intrigat. În general, îmi plac locurile cu o istorie lungă şi complicată din punct de vedere cultural.  

UN SFAT PENTRU DONALD TRUMP

Dacă aţi fi consilierul economic al preşedintelui Donald Trump, care ar fi primul sfat pe care i l-aţi da? 

I-aş spune că retragerea din acorduri precum cel de la Paris, retragerea din acorduri privind comerţul liber, retragerea din alte relaţii de colaborare internaţională este contraproductivă pentru SUA. E rău pentru SUA, e rău pentru lumea întreagă. Sunt multe îngrijorări despre programul lui Trump, dar cred că cel mai grav e modul în care izolează SUA. Asta nu e bine pentru SUA şi nu e bine pentru restul lumii. 

ACTUALUL SISTEM DE VOT ESTE NEDEMOCRATIC

În ce domenii de activitate credeţi că ar fi important să fie aplicată teoria concepţiei mecanismelor pentru a rezolva problemele societăţii de azi?

Una dintre direcţiile de aplicare ar fi îmbunătăţirea sistemului electoral prezidenţial, fie că vorbim despre România, Franţa, SUA. Sistemul actual este plin de neajunsuri în sensul că e posibil ca câştigătorul să fie mai puţin popular, mai puţin dorit de alegători decât un alt candidat care a pierdut alegerile. Mi se pare antidemocratic să continuăm să folosim aceste sisteme de votare. Este la fel în România, în Franţa şi în România. În SUA folosim regula pluralităţii – cine ia cele mai multe voturi câştigă, chiar dacă nu se formează o majoritate şi de multe ori nu se atinge majoritatea. Sunt  multe exemple în care anumiţi candidaţi au câştigat alegerile, deşi ar fi pierdut în faţa altor candidaţi dacă ar fi fost singurii candidaţi într-o confruntare directă. Am fost interesat în a explora îmbunătăţirile ce pot fi aduse acestor sisteme. Eu propun ca alegătorii să aibă posibilitatea să ierarhizeze candidaţii în ordinea în care îi preferă. 

Am văzut una dintre conferinţele pe care le-aţi ţinut cu această temă în 2009, suntem acum în 2017 şi vreau să vă întreb dacă s-au făcut paşi spre adoptarea sistemului pe care îl promovaţi? 

S-au făcut anumiţi paşi în direcţia potrivită. În SUA, câteva oraşe mari au început să adopte acest sistem pentru alegerea primarului: San Francisco, Minneapolis şi alte oraşe. De asemenea, statul Maine a început să folosească, foarte recent, acest sistem pentru a vota guvernatorul, reprezentanţii statului în Senat şi în Camera Reprezentanţilor, încă nu pentru preşedinte, dar sper să urmeze. De asemenea, este o mişcare de lobby în Massachusetts, statul unde locuiesc, care promovează acest sistem. 

În ce alte domenii a fost folosită teoria concepţiei mecanismelor?   

În licitarea undelor radio din SUA. De asemenea, în realizarea acordurilor privind mediul. Acum 10 ani am ajutat la conceperea unui mecanism pentru guvernul britanic: încercau să determine companiile de energie, care produc mult dioxid de carbon, să-şi reducă emisiile. Dădeau stimulente financiare companiilor care îşi reduceau emisiile. Întrebarea a fost: „cum să maximizez reducerea emisiilor de carbon, în condiţiile bugetului limitat al guvernului”. A fost o provocare interesantă pentru mine. Am lucrat cu ei pentru un mecanism pe care l-au folsit şi cred că a şi avut succes. 

O NOUĂ CRIZĂ FINANCIARĂ INTERNAŢIONALĂ?

    

Spuneaţi în prezentarea de ieri că teoria concepţiei mecanismelor poate fi folosită pentru evitarea crizelor financiare. Din 2007, de când aţi obţinut premiul Nobel pentru Economie, aţi observat un interes al instituţiilor financiare naţionale şi internaţionale pentru crearea unor mecanisme pentru evitarea crizelor economice?

 

Da, au fost anumite mişcări în direcţia potrivită. În SUA, de exemplu, a fost o lege financiară numită actul „Dodd-Frank”. Au existat multe prevederi în lege care nu au fost importante, dar sunt şi măsuri importante care reduc posibilitatea unor viitoare crize. Este vorba despre acele prevederi conform cărora cei care reglementează au puterea să impună cereri de capital băncilor care reprezintă un risc sistemic şi sunt în pericol să creeze reacţii în lanţ. Dacă sunt o bancă, de care depind alte bănci, în sensul că dacă eu dau faliment şi alte bănci vor da, autorităţile au puterea de a mă obliga să am o capitalizare adecvată. Aceasta este o abordarea corectă dacă vrei să eviţi o altă criză financiară.   

Vi s-a solicitat expertiza în crearea unui mecanism de acest fel la nivel internaţional de către organisme financiare internaţionale precum FMI sau Banca Mondială? Vă întreb pentru că sunt foarte multe economişti de top, precum sunteţi dumneavoastră, care câştigă premii importante pentru descoperiri în domeniul economic, dar crizele financiare continuă să „lovească” periodic, de fapt, sunt specialişti care susţin că trebuie să ne aşteptăm la o altă criză. Există o prăpastie între viaţa reală şi cercetare? 

    

Cred că acum este o prăpastie mai mică decât înainte. Pe de o parte, oamenii care au condus Rezerva Federală în ultimii 10 ani sunt economişti foarte bine pregătiţi. Janet Yellen, preşedintele de acum, este un economist foarte bine pregătit, care a şi predat la Harvard. Ea ştie tot ce tocmai am spus. Nu există nicio prăpastie între cunoştinţele ei şi cunoştinţele mele când vorbim despre reglementări. Acelaşi lucrul îl pot spune şi despre predecesorul ei, Ben Bernanke. Din păcate, predecesorul lui Bernancke, Alan Greenspan nu a fost un economist bine pregătit şi cred că nu a înţeles importanţa reglementărilor pe pieţele financiare. Pe viitor e greu de spus ce se va întâmpla. Dacă va fi înlocuită Janet Yellen, aşa cum s-ar putea întâmpla pentru că mandatul ei se apropie de final, cu cineva care nu cunoaşte foarte bine reglementările pieţelor financiare am putea avea probleme, dar dacă succesorul va avea o pregătire similară cred că vom fi feriţi de o criză financiară, cel puţin pentru moment.

   

image

Erik Maskin la ceremonia DHC organizată de UBB. FOTO: Remus Florescu 

VIAŢA DE LAUREAT NOBEL 

    

Aţi conceput un mecanism pentru cariera dumneavoastră care să vă ajute să obţineţi premiul Nobel? Aţi avut ca obiectiv câştigarea premiului Nobel? 

Cred că ar fi prosesc să ai un premiu drept obiectiv. Am ales o carieră de cercetător pentru că este distractiv. Să ai oportunitatea să-ţi petreci ziua gândindu-te la o problemă pe care tu singur ai ales-o, pentru că te interesează, fără ca cineva să intervină în alegere, este eliberator. Noi cei din lumea academică suntem foarte norocoşi că putem alege întrebările la care vrem să răspundem. Asta nu înseamnă că vom şi reuşi să răspundem la ele, dar măcar efortul pe care-l depunem încercând să răspundem la aceste probleme aduce satisfacţie. Aceasta e adevărata răsplată a acestei profesii, iar dacă apare şi un premiul e foarte frumos, dar nu asta e adevăratul obiectiv. 

Cred că premiul Nobel e o instituţie pozitivă, nu neapărat pentru că îi premiază pe cercetătorii care au făcut descoperiri, dar mai ales pentru că aduce acele descoperiri în atenţia publicului. Publicul, de multe ori, nu-şi dă seama cât de importantă este ştiinţa pentru viaţa noastră, de fapt, lumea în care trăim ar fi foarte diferită dacă nu ar fi existat sute de ani de descoperiri ştiinţifice. E important ca publicul să ştie cât de importante sunt aceste activităţi. Aceste activităţi sunt sprijinite din bani publici, dintr-un motiv întemeiat: cunoaşterea e un bun public, nu toată cunoaşterea va aduce profit comercial, sau cel puţin nu pe termen scurt şi de aceea trebuie sprijinită din bani publici. Aşadar dacă va fi sprijinită din bani publici, oamenii trebuie să înţeleagă importanţa ei. Cred că premiul Nobel îi ajută pe oameni să înţeleagă importanţa cercetării. 

Cum v-a schimbat viaţa câştigarea premiului Nobel? Mulţi laureaţi au spus că au reuşit cu greu să facă cercetare după câştigarea premiului. 

E probabil adevărat că nu am fost la fel de productiv în cei 10 ani de după câştigarea Nobelului, în comparaţie cu situaţia de dinainte, dar am reuşit să-mi continui cercetarea. Motivaţia e aceeaşi, ceea ce e mai greu este să găsesc timp, pentru că acum fac şi alte lucruri, cum ar fi să dau interviuri. Sper că noile lucrurile pe care le fac au o anumită valoare socială. 

Carte de vizită Erik Maskin

Eric Maskin este Adams University Professor la Harvard University. Profesorul Maskin a primit Premiul Memorial Nobel in Economie—impreuna cu L. Hurwicz si R. Myerson—pentru “construirea fundatiei teoriei de design a mecanismelor”. Cu peste o suta de publicatii in reviste stiintifice de top, el a avut contributii cruciale si la, intre alte subdiscipline: teoria jocurilor, teoria contractelor, teoria alegerilor sociale, si economie politica—pentru care i-au fost acordate numeroase alte premii si onoruri prestigioase, incluzand alegerea ca “Fellow” al multor asociatii profesionale ale oamenilor de stiinta sau ca membru al unor diverse academii nationale de stiinta, multiple doctorate honoris causa, si pozitii editoriale la reviste de top. In afara activitatii academice, Maskin are si expertiza de consultanta pentru multe organizatii (inter)nationale, publice sau private.  Eric Maskin si-a sustinut doctoratul la Harvard in 1976, avand pozitii in trecut si la Cambridge, MIT si Institute for Advanced Studies. A fost Presedinte al Econometric Society si al Game Theory Society.

Citeşte şi

VIDEO Lecţie pentru profesorii români la UBB: cum a explicat un laureat Nobel munca lui povestind despre  împărţirea unui tort

    

Premiant Nobel la Universitatea Babeş-Bolyai: Eric Maskin va primi titlul de Doctor Honoris Causa

    

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite