Karoly Haller, un primar din viitor: a înţeles în urmă cu 129 de ani că bicicleta este soluţia traficului din Cluj-Napoca

Karoly Haller, un primar din viitor: a înţeles în urmă cu 129 de ani că bicicleta este soluţia traficului din Cluj-Napoca

Primarul Halle (în centru) la 50 de ani circula cu bicicleta la sfârşitul secolului al XIX-lea. FOTO: Clujul de altădată

Károly Haller, jurist şi profesor universitar, a fost la finalul secolului al XIX-lea primarul Clujului care, la 50 de ani, mergea cu bicicleta la serviciu. De ce? Pentru a promova în 1886 mersul pe bicicletă ca soluţie pentru traficul din oraş. La 129 de ani de atunci, Clujul nu are o reţea completă de piste pentru biciclişti.

Juristul şi profesorul universitar Károly Haller (n. 14 octombrie 1836, Sibiu - d. 7 februarie 1911, Budapesta) a fost primar al Clujului în perioada 1 august 1884 – 1 mai 1886. El a fost profesor de Drept şi rector al Universităţii Francisc Iosif din Cluj în anul universitar 1880/81. Deşi nu a ocupat poziţia de edil-şef al oraşului de pe Someş pentru mult timp, Karoly Haller a rămas în istorie drept unul dintre primarii vizionari ai Clujului. El este subiectul unei fotografii făcute în secolul al XIX-lea care a rămas în arhiva foto a oraşului. Haller apare în Parcul Central din Cluj-Napoca îmbrăcat elegant cu palton, joben şi papion, lângă o bicicletă. Deşi imaginea pare astăzi una banală, în 1886 acest tip de bicicletă – cu două roţi egale era o noutate importantă. „Primarul Haller, deşi nu era tânăr, avea 50 de ani, mergea cu bicicleta la serviciu, pentru a promova acest nou mijloc de transport. În Cluj se circula în acea perioadă cu bicicletele din acelea cu o roată foarte mare. Problema era că acel tip de biciclete era foarte periculoase. Erau foarte multe accidente, iar o căzătură era de multe ori fatală. Pentru ca oamenii să nu renunţe totuşi la ideea de bicicletă, primarul Haller a promovat intens noul tip de bicicletă”, a explicat Ancuţa-Lăcrimioara Chiş, coautoarea cărţii „Clujul de altădată”. Bicicleta cu două roţi egale avea un avantaj enorm: era mult mai uşor de controlat şi căzăturile nu provocau răni grave. Primarul Haller a înţeles la finalul secolului al XIX-lea că bicicleta va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale vieţii la oraş – traficul. Cluj-Napoca nu a reuşit la 129 de ani de la acea fotografie să asigure o reţea de piste petru biciclişti. 
 
Primarul verde 
 
De numele lui Haller se leagă şi amenajarea Parcului Central al Clujului. Istoria parcului începe în anul 1827, când organizaţia Asociaţia de Binefacere a Femeilor (Jóltevő Asszonyi Egyesület) a închiriat terenul pe atunci neamenajat, cu scopul de a înfiinţa un loc de recreaţie. La data de 1 mai 1838 a luat fiinţă Comisia Orăşenească pentru Parc care a preluat activitatea de la Asociaţia de Binefacere a Femeilor. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor 1830, având iniţial numele de Népkert (Parcul Poporului). De la 15 septembrie 1860 îngrijirea parcului a fost preluată de Comisia Parc având ca preşedinte pe contele Imre Mikó. În 1862 a fost înfiinţat Corul Tinerilor Comercianţi din Cluj (Kolozsvári Kereskedelmi Ifjak Dalárdája), care sub conducerea dirijorului de operă Béla Stöger cânta seara pe malul lacului din parc. La 2 septembrie 1865 a luat fiinţă Asociaţia Parcului (Sétatér-Egylet) care preluase îngrijirea parcului, a organizat aleele, a săpat lacul şi a construit pavilionul de muzică. În 1871 Asociaţia de Patinaj a închiriat lacul din parc şi în 1877 a construit un pavilion de lemn pe insula din mijloc. La 14 iunie 1874 a fost deschis ca parte a parcului Teatrul de Vară, construit dupä planurile arhitectului Henrik Zimmermann. Clădirea e astăzi sediul Teatrului Maghiar de Stat. Între 1896–1897 s-a construit pavilionul de patinaj şi chioşcul, ambele proiectate de arhitectul clujean Lajos Pákey.
 
Aleea Elisabeta
 
De asemenea, Haller a pus bazele aleei care face legătura între Cetăţuie şi Parcul Central. O parte a acestui sistem este şi superbul Pod Elisabeta, care a fost constuit în anul 1902, pentru că aleea Elisabeta, de pe dealul Cetăţuia, precum şi bustul prinţesei Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sissi (24 decembrie 1837, München - 10 septembrie 1898, Geneva), amplasat pe această alee, să fie accesibil şi de pe malul drept al Someşului. 
 
Citeşte şi
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările