Karoly Haller, un primar din viitor: a înţeles în urmă cu 129 de ani că bicicleta este soluţia traficului din Cluj-Napoca
0Károly Haller, jurist şi profesor universitar, a fost la finalul secolului al XIX-lea primarul Clujului care, la 50 de ani, mergea cu bicicleta la serviciu. De ce? Pentru a promova în 1886 mersul pe bicicletă ca soluţie pentru traficul din oraş. La 129 de ani de atunci, Clujul nu are o reţea completă de piste pentru biciclişti.
Juristul şi profesorul universitar Károly Haller (n. 14 octombrie 1836, Sibiu - d. 7 februarie 1911, Budapesta) a fost primar al Clujului în perioada 1 august 1884 – 1 mai 1886. El a fost profesor de Drept şi rector al Universităţii Francisc Iosif din Cluj în anul universitar 1880/81. Deşi nu a ocupat poziţia de edil-şef al oraşului de pe Someş pentru mult timp, Karoly Haller a rămas în istorie drept unul dintre primarii vizionari ai Clujului. El este subiectul unei fotografii făcute în secolul al XIX-lea care a rămas în arhiva foto a oraşului. Haller apare în Parcul Central din Cluj-Napoca îmbrăcat elegant cu palton, joben şi papion, lângă o bicicletă. Deşi imaginea pare astăzi una banală, în 1886 acest tip de bicicletă – cu două roţi egale era o noutate importantă. „Primarul Haller, deşi nu era tânăr, avea 50 de ani, mergea cu bicicleta la serviciu, pentru a promova acest nou mijloc de transport. În Cluj se circula în acea perioadă cu bicicletele din acelea cu o roată foarte mare. Problema era că acel tip de biciclete era foarte periculoase. Erau foarte multe accidente, iar o căzătură era de multe ori fatală. Pentru ca oamenii să nu renunţe totuşi la ideea de bicicletă, primarul Haller a promovat intens noul tip de bicicletă”, a explicat Ancuţa-Lăcrimioara Chiş, coautoarea cărţii „Clujul de altădată”. Bicicleta cu două roţi egale avea un avantaj enorm: era mult mai uşor de controlat şi căzăturile nu provocau răni grave. Primarul Haller a înţeles la finalul secolului al XIX-lea că bicicleta va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale vieţii la oraş – traficul. Cluj-Napoca nu a reuşit la 129 de ani de la acea fotografie să asigure o reţea de piste petru biciclişti.
Primarul verde
De numele lui Haller se leagă şi amenajarea Parcului Central al Clujului. Istoria parcului începe în anul 1827, când organizaţia Asociaţia de Binefacere a Femeilor (Jóltevő Asszonyi Egyesület) a închiriat terenul pe atunci neamenajat, cu scopul de a înfiinţa un loc de recreaţie. La data de 1 mai 1838 a luat fiinţă Comisia Orăşenească pentru Parc care a preluat activitatea de la Asociaţia de Binefacere a Femeilor. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor 1830, având iniţial numele de Népkert (Parcul Poporului). De la 15 septembrie 1860 îngrijirea parcului a fost preluată de Comisia Parc având ca preşedinte pe contele Imre Mikó. În 1862 a fost înfiinţat Corul Tinerilor Comercianţi din Cluj (Kolozsvári Kereskedelmi Ifjak Dalárdája), care sub conducerea dirijorului de operă Béla Stöger cânta seara pe malul lacului din parc. La 2 septembrie 1865 a luat fiinţă Asociaţia Parcului (Sétatér-Egylet) care preluase îngrijirea parcului, a organizat aleele, a săpat lacul şi a construit pavilionul de muzică. În 1871 Asociaţia de Patinaj a închiriat lacul din parc şi în 1877 a construit un pavilion de lemn pe insula din mijloc. La 14 iunie 1874 a fost deschis ca parte a parcului Teatrul de Vară, construit dupä planurile arhitectului Henrik Zimmermann. Clădirea e astăzi sediul Teatrului Maghiar de Stat. Între 1896–1897 s-a construit pavilionul de patinaj şi chioşcul, ambele proiectate de arhitectul clujean Lajos Pákey.
Aleea Elisabeta
De asemenea, Haller a pus bazele aleei care face legătura între Cetăţuie şi Parcul Central. O parte a acestui sistem este şi superbul Pod Elisabeta, care a fost constuit în anul 1902, pentru că aleea Elisabeta, de pe dealul Cetăţuia, precum şi bustul prinţesei Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sissi (24 decembrie 1837, München - 10 septembrie 1898, Geneva), amplasat pe această alee, să fie accesibil şi de pe malul drept al Someşului.
Citeşte şi
Băile Someşeni, staţiune pentru englezi