Cum a reuşit un patron amendat cu 8.000 de lei de ANAF să-i întoarcă pe judecători împotriva inspectorilor de la Fisc: „Cazul e un precedent important”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O amendă ANAF de 8.000 de lei a fost anulată de instanţele din Cluj pe motiv că firma se află la prima abatere şi că măsura ar falimenta societatea comercială. Avocatul care a câştigat procesul explică pentru „Adevărul“ de ce instanţa a considerat că inspectorii au exagerat cu amenda.

Amenzile date şi măsurile de suspendare a activităţii luate de inspectorii ANAF pentru sume derizorii, cum ar fi 3 lei sau 5 lei, găsite neînregistrate în evidenţele firmelor au creat un scandal care a dus la modificarea legii. Noile prevederi arată că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de zece ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate. Aceste măsuri nu asigură însă o totală protecţie împotriva eventualelor abuzuri ale inspectorilor. Măsurile ANAF pot fi contestate în instanţă şi, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz, acestea pot fi anulate. Instanţele din Cluj au anulat o amendă ANAF de 8.000 de lei  pe motiv că ar conduce la falimentul unei firme.     

„Dată fiind modalitatea de comitere a faptei, faptul că societatea petentă se află la prima abatere de acest tip precum şi faptul că petentei i s-a aplicat sancţiunea principală a amenzii într-un cuantum ridicat respectiv 8.000 lei, iar o astfel de amendă va conduce cel mai probabil la intrarea în insolvenţă a societăţii, instanţa o va înlocui cu sancţiunea avertismentului“

Motivarea Judecătoriei Cluj

Ce au spus judecătorii

O firmă care vindea haine în piaţa Mărăşti, din Cluj-Napoca, a fost amendată cu 8.000 de lei şi trei luni de suspendare pentru că inspectorii ANAF au găsit 1.500 de lei neînregistraţi în casa de marcat. Controlul ANAF s-a desfăşurat pe 19 decembrie 2013 la punctul de lucru al firmei. Inspectorii  au depistat un surpulus în casa de 1.503 de lei. Banii reprezintă încasări de la clienţi pentru care nu s-a emis bon fiscal, a susţinut ANAF, în timp ce proprietarii firmei au arătat că banii găsiti în sertarul-casă reprezintă sumele pe care le datorează către CAS şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, sume care urmau să fie plătite în ziua respectivă, motiv pentru care s-ar fi aflat acolo.

Firma a contestat în instanţă atât amenda, cât şi suspendarea activităţii. Judecătoria Cluj a dat câştig de cauză reclamantului arătând: „Dată fiind modalitatea de comitere a faptei, faptul că societatea petentă se află la prima abatere de acest tip precum şi faptul că petentei i s-a aplicat sancţiunea principală a amenzii într-un cuantum ridicat respectiv 8.000 lei, iar o astfel de amendă va conduce cel mai probabil la intrarea în insolvenţă a societăţii, instanţa o va înlocui cu sancţiunea avertismentului“.

Instanţa a avut în vedere şi faptul că firma are drept obiect de lucru, vânzarea cu amănuntul într-o piaţa din Municipiul Cluj Napoca: „Este o afacere mică ce susţine din punct de vedere financiar familia administratorul precum şi singurul angajat pe care societatea îl are“. Judecătoria a menţiunut măsura confiscării sumei găsite – 1.500 de lei şi a suspendării activităţii timp de 3 luni. Hotărârea Judecătoriei a fost atacată la Tribunal, care a dat, de asemenea, câştig de cauză firmei. Sentinţa a fost pronunţată la mijlocul anului trecut.

"Cred că această argumentaţie poate fi folosită  şi la speţele care au apărut după valul de controale al ANAF din ultima vreme, întrucât statul român a formulat aceste norme de incirminare pentru a descuraja actele de această natură  şi nu pentru a paraliza circuitul economic“, 

Radu Ciprian Gheorghe, avocat 

Explicaţia avocatului


Radu Ciprian George, avocatul clujean care a reprezentat firma amendată, a susţinut că  argumentele luate în considerare de instanţele care au dat sentinţa  în dosar stau în picioare şi astăzi, în cazul sutelor de amenzi date de ANAF în ultima vreme. „De cele mai multe ori în astfel de situaţii, firmele sancţionate se află la prima abatere, iar organele de verificare se orientează de cele mai multe ori spre amenda maximă prevăzută de lege şi pe suspendarea activităţii. Instanţa a concluzionat că o astfel de amendă pentru o mică intreprindere ar putea perturba iremediabil activitatea, aceasta nu va mai putea plăti salariile şi nu va mai putea plăti marfa. Cred că această argumentaţie poate fi folosită  şi la speţele care au apărut după valul de controale al ANAF din ultima vreme, întrucât statul român a formulat aceste norme de incirminare pentru a descuraja actele de această natură  şi nu pentru a paraliza circuitul economic“,  a precizat avocatul.

El a completat că  dezideratul avut în vedere de legiuitor nu a fost aplicarea sancţiunii cu orice preţ. „Sancţiunile au un dublu scop, de prevenire şi combatere, dar şi de educare şi reeducare a agenţilor economici. Din punctul meu de vedere, la prima abatere, trebuie aplicat un avertisment, iar amenda să vină la a doua abatere”, a mai explicat Radu Ciprian George.

"Dacă norma prevede o amendă de până la 8.000 de lei, de exemplu, există în cazul ANAF tendinţa şi practica de a se aplica maximul, cu toate că suma nejustificată este infimă. Organele fiscale de urmărire au tendinţa să vâneze contravenienţii să şi aplice amenzi maxime“, 

Radu Ciprian George, avocat

Un precedent care poate fi folosit

Întrebat dacă sentinţa dată de judecătorii clujeni poate funcţiona ca un precedent acum, când ANAF a început o campanie susţinută de controale, avocatul a susţinut: „Decizia face parte din practica judiciară şi poate fi invocată de avocaţi. Ştiu că au existat speţe similare la instanţele din Cluj. Eu am pus la dispoziţia colegilor care mi-au solicitat motivarea instanţei şi ştiu că au invocat-o cu succes. E o motivare care se bazează pe scopul avut în vedere de legiuitor şi pe gravitatea faptei comise. Organul de stabilire a contravenţiei aplică amenda, fără a avea în vedere gravitatea faptei. Din punctul meu de vedere, motivarea poate fi folosită în speţe similare“.  

Întrebat dacă crede că legea actuală oferă o prea mare libertate inspectorilor ANAF în stabilirea sancţiunilor, astfel încât se pot naşte abuzuri, avocatul Radu Ciprian George afirmă: „Nu aş putea să spun că am dovezi în acest sens, dar dacă norma prevede o amendă de până la 8.000 de lei, de exemplu, există în cazul ANAF tendinţa şi practica de a se aplica maximul, cu toate că suma nejustificată este infimă. Organele fiscale de urmărire au tendinţa să vâneze contravenienţii să şi aplice amenzi maxime“. Criteriile după care agenţii constatatori decid să aplice minimul sau maximul amenzii nu sunt obiective, crede avocatul: „În cazul ANAF tendinţa este să se aplice maximul, dar nu acelaşi lucru pot spune despre amenzile rutiere“.

„Oamenii se văd nevoiţi de multe ori să achite sumele reţinute în sarcina lor pentru că nu-şi permit să apeleze la avocaţi. Sfatul meu este să conteste sancţiunea, este singura cale legală de urmat în cazul în care se simt nedreptăţiţi“

Radu Ciprian George, avocat

Cum facem faţă abuzurilor

Singurul sfat pe care-l poate da avocatul Radu Ciprian George celor care se simt nedreptăţiţi de sancţiunile ANAF este să le conteste în instanţă: „Oamenii se văd nevoiţi de multe ori să achite sumele reţinute în sarcina lor pentru că nu-şi permit să apeleze la avocaţi. Sfatul meu este să conteste sancţiunea, este singura cale legală de urmat în cazul în care se simt nedreptăţiţi“.


El a completat că  formularea unei plângeri nu este costisitoare: „Se plăteşte o taxă  de timbru de 20 lei, se anexează plângerii şi se înaintează  instanţei. E important să nu se piardă termenul de contestaţie de 15 zile. Prioritar este să obţină un certificat de grefă pentru a putea continua activitatea, în cazul firmelor suspendate“. Revenind la speţa câştigată de avocat anul trecut, acesta a precizat: „Firma pe care am reprezentat-o avea un singur angajat şi administratorul. Nu cred că este uşor pentru orice firmă de o asemenea dimensiune să aibă la dispoziţie 8.000 de lei pentru a plăti o asemenea amendă. Cred că plata i-ar fi periclitat foarte tare activitatea, putând chiar să-i cauzeze falimentul. Amenda a fost anulată, iar acum firma încă funcţionează“, a concluzionat avocatul.

Firma pe care am reprezentat-o avea un singur angajat şi administratorul. Nu cred că este uşor pentru orice firmă de o asemenea dimensiune să aibă  la dispoziţie 8.000 de lei pentru a plăti o asemenea amendă.

Radu Ciprian George, avocat

  

Pentru ce a fost amendată firma


Din motivarea hotărârii Judecătoriei Cluj rezultă că ANAF a emis amenda maximă: „Petenta a fost sancţionată pentru încălcarea art. 10, lit.b, OUG 28/1999, respectiv pentru neîndeplinirea obligaţiei agenţilor economici de a se dota şi de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu excepţia prevăzută la art. 1 alin., neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale, precum şi nereintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative, sancţiune dispusă fiind amenda în cuantum de 8.000 lei şi confiscarea sumei de bani în surplus“.

Citeşte şi 

Omul care a învins ANAF. Cum a câştigat un tânăr patron de pe litoral procesul cu inspectorii antifraudă şi a scăpat de amenda de 8000 lei

Efectul ANAF la bufet: nu se mai dau produse „pe caiet“. De frica Fiscului, comercianţii au oprit vânzările pe datorie

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite