Julian Hingley, expert britanic în Educaţie: „În România, elevii învaţă după o curriculă de secol XIX. Vă trebuie o revoluţie în acest domeniu”
0„Educaţia trebuie să formeze resursa umană, cea mai importantă resursă din orice ţară. Pentru a educa copii capabili să ne ia locul şi să conducă societatea, ai nevoie de un sistem eficient de educaţie. Un astfel de sistem nu există în România”, susţine Julian Hingley, expertul care de peste trei decenii lucrează în educaţie, în Anglia şi în România.
Avem o populaţie îmbătrânită, ne confruntăm cu o hemoragie a „creierelor” şi au mai rămas circa 4 milioane de persoane care plătesc taxe. Aceste probleme se vor acutiza dacă nu începem o reformă a Educaţiei, spune Julian Hingley, specialistul care a introdus în România programul Cambridge Examinations, într-un interviu acordat „Adevărul”.
„Schimbarea curriculei, pregătirea continuă a profesorilor şi promovarea lor pe criterii de valoare, şi introducerea în şcoli a posibilităţii studierii unor meserii vor avea un impact incredibil asupra sistemului de educaţie”, spune expertul. Toate acestea trebuie făcute în cadrul unei mari dezbateri naţionale la care să participe, pe lângă politicieni şi părinţii, profesorii şi angajatorii.
Care sunt probleme sistemului de Educaţie din România?
La una dintre cele mai bune şcoli din România, directorul a fost schimbat, nu pentru că e rău, ci pentru că s-a schimbat guvernul. Directorul este schimbat prin decizii politice, nu bazat pe profesionalism. Directorul nu poate angaja sau concedia profesorii, dar poate angaja femeile de serviciu. Dacă directorul vrea să vopsească şcoala trebuie să ceară avizul primăriei, care va decide şi culoarea. Ce fel de sistem este acesta?
Am trăit în România pe timpul a patru preşedinţi diferiţi şi nimeni nu a demarat vreodată o mare dezbatere naţională despre educaţie. În Anglia, de fiecare dată când sunt alegeri, educaţia este un subiect de dezbatere, alături de sănătate, rata somajului, industrie şi alte probleme. Toată lumea crede că educaţia trebuie să formeze resursa umană, care este cea mai importantă resursă din orice ţară. Pentru a educa copii capabili să ne ia locul şi să conducă societatea ai nevoie de un sistem eficient de educaţie. Un astfel de sistem nu există în România şi este neapărată nevoie de o dezbatere naţională la care să participe toate părţile implicate, inclusiv profesori, părinţi şi angajatori, nu doar politicieni. Pentru că totul vine de sus în jos, şi este impus.
Care este primul lucru pe care l-aţi schimba în sistemul de educaţie din România?
Julian Hingley: Primul lucru care trebuie făcut este revizuirea curriculei, pentru că cea actuală aparţine secolului al XIX- lea, aparţine unei perioade a educaţiei de masă; curricula nu e diferenţiată, singura alegere pe care o au elevii este între real şi uman, dacă aleg una dintre variante vor mai face geografie, dacă o aleg pe cealaltă, vor face istorie. Copii nu vor neapărat asta.
Încercaţi să construiţi o societate democratică, dar nu construiţi un sistem educativ care permite alegerea. Dacă scopul educaţiei este să recreeze societatea, atunci poţi să desfiinţezi sistemul actual din România, pentru că atunci când vor creşte elevii nu-şi vor plăti taxele, nu vor şofa aşa cum trebuie, nu vor şti să stea la coadă sau să deschidă o uşă. Nu toţi, majoritatea... Educaţia trebuie să construiască un concept de societate. Educaţia nu are numai un scop economic. Dacă doreşti să ai o dezvoltare a industriei, trebuie să asiguri o dezvoltare a societăţii în general. România este una dintre cele mai omogene societăţi din Europa, o societatea non-multiculturală, unde majoritatea oamenilor se numesc români şi 89% sunt ortodocşi, dar nu au conceptul de comunitate în afara familiei şi prietenilor. Primul lucru care trebuie modificat este curricula.
Care este următorul pas?
Al doilea lucru important este să regândeşti modul în care pregăteşti profesorii şi apoi să introduci un sistem de formare profesională continuă pentru aceştia, profesorii trebuie profesionalizaţi continuu. În sistemul actual, majoritatea profesorilor obţin o diplomă la Matematică sau la Geografie, apoi dau un examen, doar unul, şi primesc o diplomă care certifică faptul că pot preda matematică sau geografie, deşi nu au pregătire practică. Ştiu ce să facă în teorie, dar nu au făcut practică. Profesorii devin buni în urma experienţei pe care o au la clasă, nu pentru că au fost buni la o materie în Universitate. Tot sistemul de educaţie din România, de la şcoală la universitate e bazat pe teorie şi foarte puţin pe practică. Nu numai profesorii trebuie să se pregătească continuu, dar şi directorii de şcoli. De asemenea, profesorii trebuie promovaţi pe merit şi nu pe bază de nepotism sau afiliere politică.
Unde-l găseşti pe Domnul Instalator? E mai uşor să chemi echipa de la Ghost Busters
Ce urmează după schimbarea curriculei şi a modului de pregătire a profesorilor?
Un al treilea lucru care trebuie făcut este introducerea în sistemul de educaţie a abilităţilor vocaţionale, a posibilităţii elevilor de a învăţa meserii. În Anglia, elevii sunt obligaţi să facă engleză, matematică, să înveţe să lucreze pe computer, dar pot alege să-şi dezvolte abilităţi legate de diferite meserii. Apoi, după ce termină liceul, pot merge la Universitate sau la un colegiu de meserii, unde pot învăţa să lucreze în construcţii, în domeniul electronic, catering, foto, radio, frizerie, tâmplărie, mecanică auto etc. La finalul studiilor, primesc o diplomă care are trei niveluri, iar cei care obţin calificativul maxim au şanse foarte mari să fie angajaţi, având un statut similar cu cel al absolvenţilor cu diplomă universitară. Este o componentă importantă a sistemului educativ englezesc, pe care nu o găsim în România.
Românii sunt cunoscuţi pentru abilităţile lor în IT, dar dacă te uiţi în jur nu găseşti un instalator sau un electrician. Ce se întâmplă dacă îţi explodează radiatorul de Crăciun? Unde-l găseşti pe Domnul Instalator? E mai uşor să chemi echipa de la Ghost Busters (Vânătorii de fantome). Eram într-un apartament în Bucureşti şi s-a stricat toaleta. Proprietarul a chemat un instaltor bătrân care încerca să repare toaleta cu bucăţi de lemn. Nu mai găseşti meseriaşi. Unde sunt electrcienii, instalatorii? Una dintre cele mai bine plătite profesii în Anglia este cea de instalator. În România nu mai găseşti instalatori, găseşti pe cineva care zice: <<merge şi aşa>>” şi apoi trebuie să suni pe altcineva.
Hingley a fost directorul Transylvania College. FOTO: Transylvania College
Ce se întâmplă după ce se rezolvă aceste trei probleme?
Schimbarea curriculei, pregătirea continuă a profesorilor şi promovarea lor pe criterii de valoare, şi introducerea în şcoli a abilităţilor vocaţionale vor avea un impact incredibil asupra sistemului de educaţie. Apoi, trebuie să finanţezi şi să refinanţezi educaţia. Trebuie să redesenezi arhitectura şcolilor pentru a putea găzdui noua curriculă. Şcoli importante din Bucureşti au fost construite pe un model din secolul al XIX-lea. Sunt clădiri frumoase, dar nu sunt adaptate la noile necesităţi ale şcolii. În Paris, astfel de clădiri ar fi reconvertite în locuinţe şi construite noi şcoli. Ahitectura fizică a şcolilor reprezintă arhitectura arhaică a sistemului educaţional din interior. Dacă introduci ore de meserii, ai nevoie de diferite ateliere pe care nu poţi să le pui în aceste şcoli, ci trebuie să construieşti alte clădiri.
Educaţia trebuie să fie într-un proces continuu de schimbare
Cum convingem politicienii să aloce mai mult la Educaţie?
Media alocărilor din ultimii ani la Educaţie în România a fost de circa 1,8 %, alocările pentru Armată sunt sub standardul NATO, circa 2%, iar pentru Sănătate nu se dă mai mult de 3%. Dacă pui aceste trei sectoare mari împreună, chiar dacă rotunjeşti, obţii sub 8%. Unde sunt ceilalţi 92%. Unde merg ceilalţi bani? În ţările din Vest, Sănătatea, Educaţia şi Armata sunt sectoarele cărora li se alocă cele mai mari sume de bani, acestea fiind urmate de cheltuielile pentru sectorul public, pensii şi agricultură.
Cum poţi să susţii o finaţare corectă a Educaţiei dacă nu ai consens politic pe aproape nimic. Cum să ai un consens politic, dacă nu există o dezbatere naţională. Aveţi o populaţie îmbătrânită, o hemoragie a „creierelor” şi au mai rămas circa 4 milioane de persoane care plătesc taxe şi impozite. Dacă nu veţi avea, în curând, o dezbatere naţională având ca temă Educaţia, veţi avea o problemă.
Cum s-a făcut reforma Educaţiei în Anglia?
În Anglia, dezbaterea despre Educaţie a început de pe vremea lui Margaret Thatcher. În 1976 premierul laburist James Callaghan a fost invitat de Oxford Union (cea mai mare societate de dezbateri din lume-nr) la colegiul Ruskin, unde a vorbit despre curricula şcolară care devenea irelevantă pentru o societate industrială în schimbare. De atunci, o dată pe an, un specialist este invitat la colegiul Ruskin să vorbească despre un subiect legat de Educaţie, iar problemele ridicate sunt dezbătute la nivel naţional. Din 1976 avem o revoluţie în Educaţie în Anglia, care continuă şi azi. În fiecare an, profesorii trebuie să ia cunoştinţă de modificările aduse la curriculă şi la alte elemente ale sistemului. Educaţia trebuie să fie într-un proces continuu de schimbare.
Două miliarde de euro din meditaţii private
Cum rezolvăm problema salarizării profesorilor?
E un clişeu să spunem că profesorii nu aleg această profesie pentru a face bani mulţi. E e o realitate şi faptul că se iau mulţi bani pe meditaţii. O sursă de-a mea din sistem mi-a spus că, anual, vorbim de venituri de 2 miliarde de euro din meditaţii privat, mai ales pentru Română şi Matematică. Duci un copil la şcoală, iar după o zi lungă, se întoarce acasă cu multe-multe teme şi apoi merge la meditaţii private. Rezultatul este că elevii sunt extrem de obosiţi. Elevii au de făcut ore şi ore de teme, în care trebuie să copieze anumite idei ale profesorului sau ale altora. Sistemul este centrat în jurul profesorului: el are dreptate şi elevul trebuie să repete ce a spus el. Trebuie schimbată geografia lecţiei, care trebuie să fie intreractivă, centrată pe student şi atractivă prin folosirea noilor tehnologii. Copiii învaţă mai multe în afara şcolii decât la şcoală.
Cum vedeţi problema conducerii şcolilor din România?
Este de asemenea foarte important să schimbăm sistemul de „guvernare” al şcolilor. Nu este în regulă să ai un control al Inspectoratului Şcolar care aplică metode rigide şi învechite asupra şcolilor. Conducerile şcolilor trebuie să aibă mai multă autonomie pentru că nu sunt două şcoli identice. Nici soluţia Consiliului de Adminitraţie, format din profesori, reprezentanţi ai administraţiei şi părinţi nu este în regulă. Dacă se va face o dezbatere naţională pe tema Educaţiei trebuie analizat şi sistemul de conducere al şcolilor. Sistemul educativ trebuie reformat cu prioritate faţă de toate celelalte sisteme, acesta are are cea mai mare nevoie de reformă. Reforma nu va rezolva acum, pe termen scurt, dar va preveni problemele sociale foarte mari din viitor, care sunt inevitabile la modul în care acum merge societatea.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
