Ispitele lui Cătălin Cherecheş. Motivele pentru care judecătorii au decis arestarea preventivă a primarului din Baia Mare, în Săptămâna Patimilor
0
Tribunalul Cluj a hotărât să-l cerceteze în arest preventiv pe primarul Cătălin Cherecheş pentru luare de mită în formă continuată deoarece „privarea de libertate a inculpatului C.C. este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică“, arată judecătorul de drepturi şi libertăţi în extrasul de încheiere penală.
„Privarea de libertate a inculpatului C.C. este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, (..) inculpatul folosindu-se de funcţia pe care o îndeplineşte în cadrul Primăriei Baia Mare pentru a comite fapte de corupţie pe o perioadă semnificativă de timp, înşelând astfel încrederea pe care i-au acordat-o cetăţenii“, afirmă judecătorul de drepturi şi libertăţi în încheierea penală din dosarul deschis pe numele primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş.
Potrivit judecătorului, probele din dosar demonstrează ”suspiciunea rezonabilă” că primarul Cherecheş a săvârşit infracţiunea de luare de mită în formă continuată. Omul legii mai spune că primarul a înşelat încrederea pe care i-au acordat-o cetăţenii care l-au votat într-un procent mare pentru funcţia de primar, iar faptele de corupţie ale edilului au afectat serios şi imaginea instituţiei Primăria Baia Mare.
„Lăsarea în libertate sau luarea unei măsuri preventive mai uşoare faţă de o persoană care a comis astfel de infracţiuni de corupţie ar fi de natură să genereze o stare de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social ridicat (în acelaşi timp putând reprezenta şi o încurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane ce deţin funcţii de conducere în diferite instituţii ale statului, care au astfel de tendinţe, văzând lipsa de fermitate a justiţiei faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor asemenea fapte)“, mai notează judecătorul.
Cherecheş nu se află la primul conflict cu legea. Anchetele penale, se mai precizează în încheiere, nu constituie „un impediment pentru acesta în ceea ce priveşte comiterea unor noi fapte de corupţie“.
Deşi procurorul, în prezentarea sa, susţinea că lăsarea în libertare a primarul Cherecheş ar fi „o ameninţare cu privire la integritatea fizică şi psihică a denunţătorului ... şi a familiei acestuia“, judecătorul afirmă că nu va reţine aceasta ca temei de arestare întrucât „nu rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi exercitat presiuni asupra denunţătorului“.
Însă judecătorul susţine că sunt importante şi relevante datele privind „persoana inculpatului, caracterul acestuia şi caracterul actual al pericolului pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpatul, anumite afirmaţii ale inculpatului făcute în cadrul unor discuţii avute cu denunţătorul sau în cuprinsul unor comunicaţii telefonice de tip SMS“.
Ce a făcut primarul Cătălin Cherecheş
Primarul din Baia Mare a fost reţinut, pentru 24 de ore, pe 26 aprilie pentru luare de mită în formă continuată. Pe 17 decembrie 2015 a fost înregistrat la DNA Cluj dosarul penal nr.256/P/2015 ca urmare a unui denunţ împotriva lui Cherecheş.
În denunţul se precizează că în luna iunie 2014, primarul Cătălin Cherecheş i-a propus denunţătorului să devină preşedintele unei echipe sportive care activa în Liga a III-a cu scopul de a promova în Liga a II-a de fotbal, propunere cu care denunţătorul a fost de acord.
Cum denunţătorul avea cazier fiscal nu a putut fi numit preşedinte al clubului, motiv pentru care a fost numit în această funcţie tatăl său. Denunţătorul a fost ales de preşedinte executiv, iar Cherecheş „i-a promis sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât şi pentru continuarea în bune condiţii a activităţii clubului“.
Cum? „Referitor la procedura de finanţare, ... a arătat că ... avea încheiat cu Consiliul local al municipiului Baia Mare un contract de susţinere financiară, iar inculpatul C.C. îi spunea ce sumă să ceară Consiliului local, sens în care el făcea o solicitare către instituţia publică în cauză şi «de acolo era treaba lui C.C să obţină acea sumă». Din 1 iunie 2014 până la 24 august 2015, Consiliul local al municipiului Baia Mare a alocat ... suma de aproximativ 950.000 lei“, se arată în încheierea finală.
Denunţătorul a mai afirmat că din banii viraţi de Primărie în contul clubului, i-a dat primarului Cherecheş, la solicitarea acestuia, mai multe sume de bani. În martie 2015 i-a dat în mână 50.000 lei în biroul său din Primăria Baia Mare. Suma i-a fost remisă primarului în momentul la care o persoană (al cărui nume nu e dat în încheierea finală) a încasat de la primărie suma de 150.000 lei.
Ce s-a întâmplat concret:
Din încheierea penală:
„Denunţătorul a arătat că, cu câteva zile înainte de virarea sumei de bani, s-a întâlnit cu inculpatul C.C., care i-a arătat un bileţel pe care era scrisă suma de 50.000 lei, ocazie cu care i-a transmis că în ziua respectivă îi plăteşte avansul de 150.000 lei şi că din avansul respectiv trebuie să-i ducă acea sumă de bani. Conform celor susţinute de denunţător, inculpatul i-a spus că, dacă nu este de acord să îi remită suma respectivă, nu îi mai dă niciun ban.
Denunţătorul a mai precizat că în luna iulie 2015, după ce Primăria municipiului Baia Mare i-a virat suma de aproximativ 70-80.000 lei, a fost contactat telefonic de către numita ..., care i-a comunicat că a discutat cu inculpatul C.C. şi acesta a spus că o poate rezolva cu suma de 10.000 lei, deoarece are bani, referindu-se la suma care a fost virată de primărie în contul clubului de fotbal. Înţelegând că este vorba de o nouă solicitare formulată de inculpatul C.C.de a-i remite o parte din banii viraţi de primărie, i-a dat lui ..., prin intermediul numitei ...- angajată la ..., suma de 10.000 lei.
În data de 24 august 2015, s-a aprobat, la iniţiativa inculpatului C.C., de către Consiliul local al municipiului Baia Mare, finanţarea clubului de fotbal cu suma de 600.000 lei, din care a primit aproximativ 300.000 lei. Din această sumă i-a remis personal inculpatului C.C., la solicitarea acestuia, suma de 10.000 lei, undeva în cursul lunii septembrie 2015, înmânarea având loc în biroul primarului.
Denunţătorul a arătat că, în ultima perioadă de timp, fără a indica data, inculpatul C.C. i-a transmis că alocă suma de 1.000.000 lei clubului de fotbal, dacă îi predă numitului ..., societatea comercială ... S.R.L. şi ... deţinute de această firmă. Totodată, acesta i-a spus că îi deblochează şi suma de 330.000 lei, pe care clubul a plătit-o pentru nocturna instalată cu ocazia meciului din Cupa României, din optimi, cu ..., iar din aceşti bani clubul poate plăti şi datoria de 317.000 lei către primărie, constatată cu ocazia unui audit intern.
În raport de cele menţionate mai sus, din denunţul formulat de ... rezultă că inculpatul C.C., în perioada martie-august 2015, a pretins şi a primit de la acesta suma de 70.000 lei în mai multe rânduri, direct sau prin intermediul numitei ..., pentru susţinerea financiară de către municipiul Baia Mare prin autorităţile locale, în speţă Primăria şi Consiliul local, a ....
De asemenea, din probele administrate în cauză a rezultat că pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Marea susţinerea financiară a ... cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, inculpatul C.C. i-a pretins lui ... să cesioneze pe numele unei persoane ce urma să fie indicată de el (iniţial indicându-se numele lui ...) S.C. ...S.R.L., care deţine ..., precum şi ....
La data de 14.04.2016, tot pentru susţinerea financiară a ... de către municipiul Baia Mare cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, inculpatul C.C.i-a solicitat lui ... suma de 400.000 lei. Suma de bani solicitată provine dintr-o sponsorizare pe care ...a obţinut-o de la SC .... SA, sponsorizare despre care inculpatul avea cunoştinţă. Suma totală cu care societatea comercială anterior menţionată a sponsorizat clubul este de 600.000 lei.
Cu privire la remiterea sumei de bani pretinse, la data de 22.04.2016, inculpatul C.C.i-a transmis lui ... să facă cum a mai făcut şi înainte şi să nu scoată din bancă sume mari de bani, ci sume cuprinse între 10.000 lei şi 30.000 lei.
La data de 25.04.2016, inculpatul C.C., în urma unei discuţii pe care a purtat-o în biroul său cu ..., la care a participat şi numitul ..., i-a spus denunţătorului să îi dea o anumită sumă de bani, pe care trebuia să i-o dea lui cu titlu de mită, numitului ... pentru «o datorie». La aceeaşi dată, ... a scos din bancă suma de 22.325 lei pe care a schimbat-o în euro, obţinând suma de 5.000 euro, pe care a înmânat-o lui .....
La data de 26.04.2016, în baza aceleiaşi înţelegeri privind remiterea sumei de 400.000 lei, inculpatul C.C.a primit cu titlu de mită de la ... suma de 30.000 lei, în biroul său din sediul Primăriei Municipiului Baia Mare, ocazie cu care s-a procedat la organizarea unui flagrant de către organele de urmărire penală. În biroul inculpatului a fost identificată doar suma de 25.000 lei primită cu titlu de mită de la denunţătorul ..., întrucât, până la intrarea organelor de urmărire penală în biroul primarului pentru constatarea infracţiunii flagrante, inculpatul a remis martorului ..., din suma menţionată, suma de 5.000 lei reprezentând contravaloarea unor servicii de publicitate efectuate de ziarul ... pentru inculpat“.
Care au fost argumentele reprezentantului Ministerului Public
Procurorii au cerut măsura arestării preventivă deoarece consideră că primarul Cherecheş a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, deoarece la dosar există probe temeinice care justifică suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracţiunii de care inculpatul este acuzat şi deoarece a fost prins în flagrant când a primit o parte din banii pretinşi cu titlu de mită de la denunţător pe 26 aprilie.
Când oamenii legii constatau flagrantul şi întocmeau procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante, primarul din Baia Mare comunica la telefon prin SMS cu o „persoană cu privire la care se susţine în ordonanţa de inculpare că a intermediat o parte din suma primită de inculpat de la denunţător“. Din SMS-uri reiese, susţin procurorii, ce poziţie să adopte acea persoană şi altele care ar putea fi audiate în dosar.
Instanţa a decis ca edilul din Baia Mare să-şi petreacă sărbătorile de Paşte după gratii, în arest preventiv, timp de 30 de zile.
Procurorii DNA susţin că lăsat liber Cătălin Cherecheş ar reprezenta un pericol pentru denunţător şi că măsura arestului preventiv se justifică având în vedere gravitatea faptei, modul şi circumstanţele de comitere a faptei. Aceştia mai afirmă că primarul s-a folosit de funcţia pe care o are ca să comită fapte de natură penală în loc să respecte legea.
Potrivit acestora, gravitatea faptei este dată de nivelul de instrucţie şi experienţa profesională şi de viaţă a inculpatului. În plus, faptul că era cercetat în alte anchete penale nu l-a împiedicat pe Cherecheş să comită ilegalităţi.
„Inculpatul s-a folosit de funcţia pe care o îndeplineşte în cadrul Primăriei municipiului Baia Mare pentru a comite fapte de natură penală, înşelând încrederea pe care i-au acordat-o cetăţenii, care, de altfel, l-au votat într-un procent foarte mare în funcţia de primar. Precizează faptul că atitudinea inculpatului faţă de comunitate a fost exprimată cel mai elocvent chiar de către acesta într-o discuţie avută cu denunţătorul ... şi la care a făcut referire în cuprinsul referatul scris. Atitudinea inculpatului de a scoate banderolele de pe teancurile de bani denotă comportamentului infracţional al acestuia, prin acţiunea sa urmărind imposibilitatea identificări sursei de provenienţă a sumelor primite, iar pe de altă parte, denotă faptul că inculpatul cunoştea în mod evident că suma de 30.000 lei nu a fost primită cu titlu de împrumut, ci cu titlu de mită. ... Poziţia inculpatului în calitate de primar al municipiului Baia Mare, care trebuie să vegheze la respectarea legii, este ilustrată cel mai bine de sfaturile pe care le dă denunţătorului la data de 22.04.2016 cu privire la plata către stat a taxelor pe care le-ar datora ... şi reflectă tocmai lipsa de respect faţă de lege“, argumentează procurorii DNA Cluj.
Ce susţine avocatul lui Cherecheş
Apărătorul primarului Cătălin Cherecheş susţine că dosarul construit împotriva clientului său nu are o „temelie suficient de solidă, nu rezistă la o analiză serioasă“, că se bazează pe interceptări făcute de o persoană interesată şi „care a ascuns multe discuţii relevante ce au avut loc între inculpat şi denunţător“, iar „un astfel de ansamblu probatoriu nu poate sta la baza luării unei măsuri preventive, fiind lipsit de consistenţă“.
Drept urmare, avocatul a cerut aplicarea măsurii arestului la domiciliu întrucât nu sunt dovezi care să „convingă de necesitatea luării celei mai severe măsuri preventive, cum este cea a arestului preventiv“. Apărătorul se întreabă cât sunt de credibile acele înregistrările „şi dacă sunt suficiente ca în baza lor orice observator obiectiv să poată aprecia că există o suspiciune rezonabilă de comitere a acestor infracţiuni“.
„Solicită a se observa faptul că, încă cu ocazia constatării faptei, fiind întrebat dacă a primit o sumă de bani de la denunţătorul ..., inculpatul a răspuns afirmativ, arătând că nu i-a numărat şi că banii au fost puşi în anexa biroului său, pe un obiect de mobilier, de către denunţător, aspecte consemnate în procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante.
Precizează că inculpatul a declarat realitatea, însă a comis o singură eroare sub presiunea şi panica determinate de o astfel de situaţie, respectiv nu a recunoscut faptul că a dat suma de 5.000 lei unui reprezentant local de presă, cu care avea un contract de publicitate, fiind întocmită chitanţă.
Raportând afirmaţiile inculpatului făcute în biroul său la declaraţia dată astăzi în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi se poate constata că ele coincid, astfel că, în opinia sa, se naşte o întrebare firească, care impune o concluzie, respectiv de ce denunţătorul ... nu a informat de la bun început organul de urmărire penală cu privire la întreaga realitate a relaţiilor băneşti existente între el şi inculpat. Cu privire la acest aspect, arată că inculpatul a recunoscut că a plătit prime jucătorilor, în valoare de 30.000 lei, indicând aceeaşi persoană ca fiind cea care a dat banii, respectiv ziaristul .... De asemenea, precizează că inculpatul a afirmat astăzi că nu mai trebuia să restituie banii, pentru că nu era vorba de un împrumut, din moment ce nu s-a încheiat un act scris.
În opinia sa, nicio persoană care dispune de bani nu şi-ar permite să dea sume mari de bani fără a solicita restituirea lor. Faptul că nu s-a încheiat contractul nu înseamnă că, în raport de relaţiile vechi existente între inculpat şi denunţător, acesta din urmă nu ştia că trebuie să restituie banii, cea mai bună dovadă fiind ceea ce s-a întâmplat, şi anume faptul că denunţătorul a restituit suma de 30.000 lei reprezentând suma pe care inculpatul i-a trimis-o printr-un ziarist, pentru a achita primele jucătorilor de fotbal.
(...) Mai arată că s-a confirmat faptul că denunţătorul ... ştia de împrumutul luat de inculpat prin intermediul numitului ... pentru a susţine clubul de fotbal, acesta recunoscând inclusiv faptul că şi-a asumat obligaţia de a restitui el suma de 5.000 euro. În această situaţie se pune problema dacă un observator obiectiv poate să aprecieze dacă în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că bani au fost daţi ca şi mită. După părerea sa, oricine ar citi declaraţia denunţătorului dată în faţa organelor de urmărire penală şi acele interceptări făcute de o persoană interesată ar putea susţine că este vorba despre un litigiu generat în alt context, de alte împrejurări, şi că aceste sume reprezintă până la urmă un împrumut.
(...) Iar toate acestea dovedesc faptul că inculpatul este o persoană care îşi face datoria faţă de concetăţenii care l-au ales primar şi are, ca şi orice om politic, şi duşmani, însă cei care îl apreciază sunt mult mai mulţi decât cei care îl desconsideră, dovadă fiind procentul mare de voturi pe care l-a obţinut la alegeri, situaţie care nu poate fi contrazisă nici în prezent, raportat la sondajele de opinie care arată că este în continuare un om apreciat de către comunitate.
(...) Consideră că selecţia pentru Eurovision nu ar fi avut loc, dacă administraţia publică locală a municipiului Baia Mare nu s-ar fi implicat, România fiind exclusă, din păcate, de la participarea la această finală europeană din cauza unor datorii”, sunt afirmaţiile avocatului lui Cherecheş, consemnate în încheierea penală.
Primarul Cătălin Cherecheş a declarat, se arată în încheiere, că va respecta decizia judecătorului de drepturi şi libertăţi şi orice măsură de conduită sau indicaţie specială. A mai afirmat că are capacitatea de a înţelege modul în care se desfăşoară o activitate penală şi „că nu va interveni în niciun fel în buna desfăşurare a urmăririi penale, respectiv în aflarea adevărului, nu are niciun fel de resentiment sau sentiment de răzbunare faţă de absolut nimeni care a dat sau va da o declaraţie cu caracter negativ la adresa sa, inclusiv faţă de denunţătorul“.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
