Iohannis versus Patriarhul, în disputa privind cuplurile homosexuale şi habotnicii religioşi. „Fiecare are dreptul de a-şi trăi viaţa aşa cum crede“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Să discuţi public, cu subiect şi predicat, despre homosexualitate şi lesbianism, adică „ceilalţi români“, a fost mereu un tabu pe care nimeni, sub nicio formă, nu avea voie să-l atingă. În caz contrat, se isca un „potop“ de reacţii. Ceea ce s-a şi petrecut după ce în România mileniului 3 un preşedinte a deschis, într-un final, discuţia pe care alte state, cu care mereu ne comparăm, au avut-o demult.

Klaus Iohannis este primul oficial român din fruntea ţării care deschide discuţia despre căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, printr-o declaraţie considerată de o parte a societăţii drept una nepopulistă, trezind un val de reacţii, care mai de care, în mediul online şi în realitatea de zi cu zi.

Vrând să vedem de ce s-au inflamat atât de mult unii români la declaraţiile preşedintelui, dar şi de ce alţii l-au privit cu simpatie, am plecat în demersul nostru de la câteva idei care ne definesc pe noi ca popor. L-am întrebat pe psihologul Daniel David, autorul volumului „Psihologia poporului român“, câteva lucruri despre felul nostru de a fi ca popor, de a privi religia şi de a înţelege conceptul de toleranţă.

Apoi l-am rugat pe sociologul clujean George Jiglău, cadru didactic la UBB, să ne explice câteva lucruri din discursul preeşedintelui şi să ne spună de ce religia e mereu o temă de gâlceavă în România, dar şi cât de pregătită este societatea românească să facă faţa unei discuţii despre homosexualitate şi lesbianism. Pentru o viziune de ansamblu am luat câteva reacţii din mediul online şi am întrebat un teolog, pe preşedintele Senatului UBB, preotul Ioan Chirilă, despre delicateţea cuvântului „fanatism“.

Trei 3 milioane de români au semnat că îşi doresc ca definiţia familiei să fie legalizată cât se poate de clar, în Constituţie, drept căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.

DECLARAŢIA CARE A INCINS ROMÂNIA

În ultimele zile asistăm la o vâltoare de declaraţii venite dinspre politicieni şi reţelele de socializare. Fiecare are propria lui părere şi propria reacţie despre declaraţiile făcute de preşedinte în ultimele zile.

Ce a zis preşedintele: „Societatea trebuie să revină la toleranţă şi la acceptarea celuilalt. Acceptarea celuilalt cu bune şi rele. Nu suntem toţi la fel. Nu toate grupurile etnice şi toate grupurile religioase sunt la fel. Este greşit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios şi a solicitărilor ultimative. Eu nu cred în ele şi nu le sprijin. Eu sunt adeptul toleranţei, încrederii şi deschiderii spre celălalt“.

CRITICILE

La scurt timp au apărut şi reacţiile. Cea mai intransigentă dintre ele îi aparţine lui Viorel Iuga, preşedintele Alianţei Evanghelice din România.

Acesta scrie pe Facebook că dezaprobă lipsa de reacţie a preşedintelui în susţinerea demersului de modificare a Constituţiei - în care să se scrie negru pe alb că familia are la bază căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, nu între doi bărbaţi sau între două femei - , dar şi că dacă Iohannis nu va spune clar că susţine familia, că e de „partea normalităţii“, atunci lucrurile s-ar putea precipita într-un mod nedorit. „Dacă nu ieşiţi dumneavoastră să vă exprimaţi pro creştinism, vom ieşi noi să ne exprimăm pro schimbare, inclusiv a dumneavoastră“, afirma pastorul.

Întreaga sa declaraţie de pe Facebook:

„Nu vă este permis! Domnule preşedinte Klaus Iohannis, Aţi auzit-o de mai multe ori în ultima perioadă. Cei care v-au respectat şi v-au votat s-au săturat de fapte care nu se văd. Ne-aţi promis fapte, dar nu le vedem. Vă vedem în delegaţii, vă vedem la întâlniri despre care nu ştim cu ce ne avantajează, dar nu vedem fapte pentru binele poporului român. Poporul acesta are nişte valori pe care cred că le cunoaşteţi sau ar trebui să le cunoaşteţi. Poporul acesta v-a oferit un vot pentru schimbări în bine. Poporul român a aşteptat şi continuă să aştepte ceva de la dumneavoastră. Vă spunem sincer că ne-am cam săturat de absenteism. Chiar dacă ne-aţi promis fapte, vă rugăm frumos să începeţi cu nişte vorbe. În calitate de preşedinte al României, vrem să spuneţi clar şi răspicat ca că sunteţi de partea familiei, că sunteţi de partea normalităţii şi că nu doriţi să lăsaţi în urma mandatului o ţară cu mai multe păcate legalizate. Pentru că NU ne putem permite să nu fim sinceri, v-o spunem direct: Dacă nu ieşiţi dumneavoastră să vă exprimaţi pro creştinism, vom ieşi noi să ne exprimăm pro schimbare, inclusiv a dumneavoastră. Ne întrebaţi cine nu vă permite absenteismul, tăcerea? În primul rând nu ni-l permite niciunuia Dumnezeu. El este Creatorul familiei şi nu ne permite să facem din ea ce dorim noi. El este Creatorul legilor corecte şi nu ne permite să le folosim greşit. El este Creatorul Bisericii şi nu îi permite să fie şi să facă ce vrea ea. El este Stăpânul Universului şi nu ne permite să îl profanăm cum dorim. De altă parte, oricât de neplăcut ar suna, vrem să vă spunem că nu vă permitem nici noi, cetăţenii acestei ţări. Câtă vreme suntem aici, câtă vreme suntem cetăţeni care iubim ţara, muncim, ne plătim dările, ne împlinim îndatoririle, câtă vreme vrem să rămânem aici nu vă putem permite să ignoraţi sau chiar să vă bateţi joc de credinţa noastră, de convingerile noastre şi de valorile noastre. Dacă nu vă pasă de noi, nici nouă nu ne va păsa. Ne rugăm pentru binecuvântarea dumneavoastră, dar şi pentru curajul de a fi de partea adevărului şi de a-l mărturisi indiferent de riscuri“.

Un alt membru al bisericii, de această dată din Biserica Ortodoxă Română – rit majoritar în România -, care a reacţionat este Constantin Sturzu, fost purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Acesta este momentan preot misionar în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei.

Ce scrie el pe contul său de Facebook: „Tocmai am aflat şi eu că sunt un «fanatic religios»“... Domnule Preşedinte, dar pe Dumnezeu, care a creat un bărbat şi o femeie (pe Adam şi pe Eva) şi i-a binecuvântat să fie o familie, cum L-aţi caracteriza?“.

Mai puţini tranşanţi în afirmaţii sunt reprezentanţii Mitropoliei Clujului.

Preotul Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt, spune că „biserica are toleranţă maximă pentru păcătos, nu are toleranţă pentru păcat“.

„Toată această campanie a societăţii civile afiliate ideilor creştine nu are un scop de a combate drepturile minorităţii. Fiecare are dreptul de a-şi trăi viaţa aşa cum crede el, după principiile pe care el le consideră, dar a proclama normalitatea şi a o lămuri nu trebuie să fie privit ca un atentat împotriva toleranţei“, susţine purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului.

TEOLOG: „TOTDEAUNA VOR EXISTA OPINII DIVERGENTE“

O formulare puţin potrivită, astfel califică preşedintele Senatului UBB, preotul Ioan Chirilă (foto mai jos, credit foto: Florina Pop), folosirea de către Klaus Iohannis a cuvântului „fanatism“. „În momentul în care eşti în anumite poziţii, de responsabilitate socială, cum e poziţia de preşedinte, trebuie să ai în vedere absolut toate structurile ale unei societăţi, să încerci să fii echidistant şi să fii într-o zonă de conservare şi asigurare a şi libertăţii fiecăruia. De aceea, din perspectiva unei analize formale, cred că utilizarea conceptului de fundamentalist nu a fost o chestiune foarte potrivită“, crede teologul din Cluj.

Trecând peste scurta analiză lingvistică a declaraţiilor preşedintelui, discuţia este despre conceptul de familie:

„Ca teolog, ca biblist, vreau să vă spun că acest concept de familie e legat de ideea de procreere. În Cartea Facerii, după ce o face pe Eva şi o aduce la Adam, Adam spune că vor fi un trup, că va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi va merge cu femeia sa. Vedeţi, aici este definirea uniunii conjugale, şi nu este doar o unire care să-ţi alunge însingurarea sau înstrăinarea, ci e o unire pentru perpetuare, pentru înmulţirea vieţii. Atunci când folosim conceptul acesta de familie, îl folosim pentru a exprima aceste idei, unitate. Şi unitate realizate în sensul înmulţirii vieţii. Aceasta este logica, acţiunea ce stă la baza cererii bisericii şi a celor care au semnat să se introducă în Constituţie acest mod de definire.

image

Totdeauna vor exista opinii divergente.

Înţelepciunea minimală ne spune că noi, din postura de teologi, trebuie să căutăm cele mai potrivite forme de comunicare - nu pentru a creşte tensiunea – ci pentru a spori zona de comuniune, de consens, de înţelegere. Trebuie să fi foarte înţelept şi precaut atunci când încerci să-ţi alegi cuvintele. Nu încuviinţăm starea de păcat, dar nu ucidem păcătosul“.

MESAJUL PATRIARHIEI. „PLEDAREA PENTRU DEFINIREA MAI CLARĂ A NATURII FAMILIEI E JUSTIFICATĂ ŞI DE REALITATEA  PRĂBUŞIRII DEMOGRAFICE”

Tot o reacţie în scris a avut şi BOR plecând de la demersul Coaliţiei pentru Familie ce a strâns 3 milioane de voturi pentru ca în Constituţie să stea scris familie înseamnă bărbat şi femeie.

În ce constau precizările lor? Vi le redăm integral mai jos:

„În urma declaraţiei preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la demersul Coaliţiei pentru Familie în urma căruia 3 milioane de cetăţeni români au solicitat modificarea art. 48, alin. 1 din Constituţia României referitor la definirea familiei, Patriarhia Română face următoarele precizări: Reacţia Domnului Preşedinte Iohannis este un răspuns la «o solicitare ultimativă» a pastorului baptist Iuga Viorel privind atitudinea Preşedintelui faţă de familia creştină. Probabil acest demers a fost catalogat ca « solicitare ultimativă«». Oricum, un demers civic, perfect legal şi validat de Curtea Constituţională a României, nu poate fi considerat în niciun caz o «cale a fanatismului religios», sau o dovadă de intoleranţă. Cel mai amplu demers civic din România, la care a participat un număr fără precedent de cetăţeni, este un exerciţiu democratic firesc şi necesar. Propunerea de amendare a Constituţiei nu reprezintă «o solicitare ultimativă», ci o chemare firească la exprimarea democratică a voinţei cetăţenilor cu privire la una dintre valorile fundamentale ale societăţii, familia. Solicitarea are ca scop principal protejarea familiei, a părinţilor şi a copiilor, şi nu condamnarea altor persoane. Pledarea pentru definirea mai clară a naturii familiei este justificată nu doar de raţiuni ale moralei creştine, ci şi de realitatea dramatică a prăbuşirii demografice atât în România, cât şi în celelalte ţări europene. Ne exprimăm speranţa că demersul moral şi civic al Coaliţiei pentru Familie va fi înţeles corect de către toate autorităţile statului român şi că i se va da curs conform Constituţiei“.

CUM AU REACŢIONAT POLITICIENII?

Oamenii politici au avut declaraţii fie pro-biserică, fie au găsit formule politicioase şi diplomate despre cum putem trăi toţi într-o Românie a tuturor.

Preşedintele PNL, Alina Gorghiu, a declarat, vineri, 21 octombrie, că „în acest moment trebuie să respectăm legislaţia în vigoare. PNL a spus că are un angajament ferm prin care susţine familia tradiţională pentru că respectăm Codul Civil, care prevede căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Asta nu înseamnă că nu trebuie să existe forme de protecţie pentru minorităţi. Parteneriatul civil este dezbătut în Parlament. Eu sper doar ca aceste discuţii să le putem purta civilizat, în afara campaniei electorale. Aş vrea să cred că nimeni nu are interes să facă din această temă o temă urâtă de campanie“.

În schimb, premierul României, Dacian Cioloş, care a anunţat că e un susţinător al unei „Românii a tuturor românilor“ fără să facă vreo referire la homsexualitate, ci doar că „România e a fiecăruia dintre noi“.

„#10 Susţin o Românie a tuturor românilor
Cei mai mulţi dintre românii plecaţi să muncească în străinătate fac asta pentru că şi-au pierdut încrederea că acasă se poate mai bine. Avem datoria de a le respecta decizia, de a-i proteja şi sprijini acolo unde au ales sa trăiască, dar şi obligaţia de a nu-i înstrăina de ţară şi de a-i încuraja să se întoarcă acasă. România este a fiecăruia dintre noi, cetăţenii ei, în măsura în care ne-o asumăm, indiferent de etnia noastră, de credinţele noastre, de locul unde trăim sau muncim. La 100 de ani de la Marea Unire, o Românie puternică are nevoie mai mult ca oricând de un spirit de neam puternic, de un ţesut social solid, bazat pe valori, bazat pe ceea ce ne defineşte şi ne uneşte. Pentru aceasta, avem nevoie să regăsim încrederea unii în ceilalţi şi în noi înşine. O naţie puternică, încrezătoare, îşi susţine şi promovează valorile pe care se construieşte“, este citatul integral al lui Cioloş.

„OGLINDĂ, OGLINJOARĂ, CINE-I CEL MAI TOLERANT DIN ŢARĂ?“

Reacţii au fost şi în mediul online.

Unora le-a atras simpatia declaraţia preşedintelui şi au pus la profil imaginea lui Iohannis pe care scria cuvântul „respect“. Un astfel de exemplu e al universitarului clujean Dumitru Cornel Vîlcu. El nota, joi, 20 octombrie, pe contul său de Facebook: „Pentru (în jur de) 24 de ore, în urma unei declaraţii normale şi totuşi remarcabile, îmi modific poza de profil şi îmi afirm solidaritatea deplină cu Preşedintele României. În multe alte privinţe, opiniile mele diverg faţă de cele ale lui Klaus Iohannis; sunt însă, ca şi el, de părere că fanatismul religios şi formele de intoleranţă pe care noul naţionalism «creştin» le promovează în România reprezintă unul din pericolele fundamentale la adresa viitorului democratic al ţării. Pentru o zi, aşadar, ţin să-mi exprim cum nu se poate mai clar sprijinul pentru (poziţia exprimată de) Preşedinte“.

image

O postare pe un ton extrem de tăios îi aparţine unui alt universitar din Cluj, tot de la UBB, Adrian Papahagi (foto mai jos, credit foto: Facebook/Adrian Papahagi).

Ce scrie acesta:

„Pentru toleranţii bobi, care vor să salveze, uniţi, toată România, a ameninţa printre înjurături că dai foc la biserici şi ucizi preoţi e aşa, o glumiţă tolerantă, un soi de reformism mişto, frate!, aplaudat de zeci de tineri frumoşi şi liberi, gen. Se ştie doar că ortodocşii sunt intoleranţi prin definiţie, nişte habotnici medievali, pupători de moaşte, captivi unei instituţii ticăloşite; păcat că nu pot fi exterminaţi în masă. E însă cool să fie batjocoriţi zilnic, mama lor de intoleranţi! Orice intelectual cu studii la liceul Tehnofrig din Cluj ştie mai bine decât Pleşu, Patapievici şi Baconschi că Biserica e un c...t, numai bun să-ţi bagi p...a în el (pentru cititorii mai neinformaţi: metaforele acestea delicate nu îmi aparţin, ele fac parte din «pamfletul» mustind de talent al comicului vehement din urbea mea natală). Cu alte ocazii, doamnele Fati şi Mungiu ne explicau că penticostalii (cei mai americanofili dintre români, by the way) făceau jocurile Rusiei când se solidarizau cu familia Bodnariu, şi uite aşa se mai deschidea o falie de toleranţă, largă cât un hău, între cei care vor reformism şi anticorupţie în România. Când mai vine şi dl. Preşedinte să ne explice, în uralele toleranţilor, cât de intoleranţi sunt toţi ortodocşii ăştia care l-au votat la greu, ba chiar şi minorităţile evanghelice, greco-catolice sau catolice, daciada toleranţei atinge un nou nivel. Şi uite aşa escaladează toleranţa în România! Să nu se mire nimeni dacă atâta toleranţă nu face decât să crească, în chip pervers, acţiunile puriciste şi cotele naţional-securismului“.
image

SOCIOLOG: „IOHANNIS A DESCHIS O DISCUŢIE PE CARE NIMENI NU A FĂCUT-O PÂNĂ ACUM“

Despre toate aceste reacţii, sociologul clujean George Jiglău (foto mai jos, credit foto: arhivă personală), cadru didactic la UBB, spune că e important că, în frunte cu preşedintele Iohannis, s-a deschis un subiect de discuţie tabu până acum în România. Specialistul mai afirmă că niciun politician român nu a avut curajul să vorbească public despre homosexualitate şi să transmită un mesaj în acest sens, dar şi că noi, ca societate, nu vom fi niciodată pregătiţi pentru acest subiect dacă nu vom vorbi despre el.

„În esenţă, e o chestiune sensibilă pentru că ţine de identitate şi întotdeauna când vine vorba de identitate lumea tinde să acorde importanţă mai mare decât am acorda noi, din exterior ca analişti ai domeniului. La fel se întâmplă şi când e vorba de etnicitate. Orientarea sexuală în societatea românească a fost, până la declaraţiile preşedintelui, un subiect tabu mai ales la nivel politic. Niciodată, niciun politician din România nu şi-a asumat să vorbească despre subiectul ăsta“, consideră sociologul.

George Jiglău Sursa foto Facebook G J

Acesta susţine că dacă preşedintele nu folosea expresia „fanatism religios n-ar fi ieşit atâtea discuţii negative“, însă repetă: „Iohannis a deschis o discuţie pe care nimeni nu a făcut-o până acum şi e cu atât mai important cu cât vine din partea lui“.

Legat de reacţiile pro şi contra Iohannis din online, Jiglău spune că e mai important ca preşedintele să fie judecat din prisma mesajelor pe care le transmite din calitatea lui de numărul unu în stat:

„Când vorbeşte, vorbeşte prea mult şi se implică în politică, când nu vorbeşte, de ce nu vorbeşte. Nu pun mare preţ că se entuziasmează sau se exprimă foarte tare un personaj atunci când preşedintele vorbeşte. (...) Suntem într-un context cu totul nou şi complementar a venit şi declaraţia prim-ministrului, care e în opoziţie, deşi e formulată într-un limbaj foarte diplomatic, şi uite că putem avea o dezbatere normală când de la vârful statului român ni se transmite că e normal să vorbim despre ambele părţi, nu doar despre una dintre părţi aşa cum s-a întâmplat până acum“.

Cât priveşte explicaţia de ce lumea s-a inflamat atât de mult la declaraţiile preşedintelui, sociologul consideră că se datorează faptului că religia e o chestiune ce ţine de identitate, ca şi etnia. El consideră că soluţia trebuie să vină în urma unei discuţii normale „fără să-l ameninţăm pe preşedinte că n-o să-l mai voteze că...“.

„Aici nu e vorba numai de căsătorie doar ca instituţie religioasă, aşa cum prezintă iniţiatorii pentru că ataşat de căsătorie sunt tot felul de alte conotaţii – în primul rând, e o chestiune de statut social, pe care românii o preţuiesc destul de mult, cu atât mai important în mediile religioase, dar, dincolo de simbolism, sunt chestiuni mai pragmatice care derivă din faptul că eşti sau nu căsătorit. Ideea de căsătorie e importantă dincolo de aspectul religios. Dacă doar pe baze religioase excludem de la aceste avantaje - care ar trebui să fie normale pentru toţi cetăţenii - e complet incorect. Cred că despre asta e vorba aici şi asta l-ar fi determinat pe preşedinte să spună fanatism religios. (...) Aceia pot fi cetăţeni onorabili, dar pe motivul unei opţiuni din viaţa lor personală, ei sunt excluşi de la o serie de avantaje care ar trebui să derive din apartenenţa la societatea românească. Asta este profund incorect“, susţine George Jiglău.

PSIHOLOG: „LA ITEMUL „SINGURA RELIGIE ACCEPTABILĂ ESTE RELIGIA MEA” ROMÂNII TIND...“

O explicaţie psihologică privind religiozitatea românilor şi gradul lor de toleranţă ne-o oferă prsihologul Daniel David, prorector UBB. Acesta detaliază clar, cu procente, comparativ cu alte ţări din lume câteva aspecte – publicat în articolul numit „Despre religiozitatea românilor“, apărut în 2016, în paginile revistei LaPunkt. În materialul său foloseşte date din World Values Survey, analizate în „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitive-experimentală“, în 2015.

image

Daniel David, psiholog, prorector pe cercetare la UBB  FOTO Arhivă personală

Redăm mai jos ideile principale, puntate de psiholog:

„* Românii au un nivel foarte crescut de religiozitate, atât în forma religiozităţii personale (ex. România 81.4% vs. SUA 67%) şi credinţei în D-zeu (ex. 92.3% vs. SUA 87.7%), cât şi în forma importanţei religiei în viaţă (ex. România 50.5% vs. SUA 40.4%). De asemenea, România are unul din cele mai mici procente de atei (1.1.%) în comparaţie cu alte ţări/culturi din spaţiul vestic (ex. SUA 4.4%).

* Religiozitatea românilor (ca a altor ţări/culturi) nu are însă o încărcătură teologică suficient de puternică. Spre exemplu, românii aleg predominant semnificaţia religiei ca „a face bine oamenilor” faţă de „normă/ceremonie religioasă” (72.1% vs. 22.4%);

Aceste valori în alte ţări arată astfel: China 45.4% vs. 11.2%; Germania 40.9% vs. 53.5%; Japonia 35.8% vs. 15.6%; Polonia 70.5% vs. 23.5%; Rusia 70.9% vs. 17.2%; Spania 84.3% vs. 9.6%; Turcia 33.1% vs. 64.3%; Ucraina 83.7% vs. 16.3% şi SUA 77.1% vs. 20.6%. Românii aleg predominant semnificaţia religiei ca „să facă sens în viaţa actuală” faţă de „să facă sens pentru viaţa după moarte” (72.7% vs. 16.4%).

Aceste valori în alte ţări arată astfel: China 24.5% vs. 10.1%; Germania 70.6% vs. 22.1%; Japonia 47.7% vs. 9.7%; Polonia 62.6% vs. 25.8%; Rusia 71.2% vs. 12.8%; Spania 70.8% vs. 16.1%; Turcia 22.1% vs. 74%; Ucraina 83.3% vs. 16.7% şi SUA 68.9% vs. 28.5%.

* Românii au mai mică încredere în oameni de altă religie (70.1%) în comparaţie cu alte ţări (ex. SUA-29.4%) şi preferă (19.1%) mai mult ca alte ţări (ex. SUA-3.4%) să nu aibă vecini de altă religie. De asemenea, la itemul „singura religie acceptabilă este religia mea” românii tind să fie de acord într-o proporţie (43.3%) mai mare decât alte ţări (ex. SUA-21.2%). Interesant însă, românii sunt în majoritatea lor (71.7%) de acord cu ideea că „oamenii de altă religie sunt probabil la fel de morali ca cei din religia mea”, cu scoruri similare cu alte ţări (ex. SUA-79.8%).

Acest lucru sugerează o toleranţa religioasă a românilor, neîncrederea legată de oameni sau vecini de altă religie nefiind intrinsecă religiei românilor, ci făcând parte din neîncrederea mai generală a românilor în oameni
Jumătate dintre români (50.2%) consideră că dacă ştiinţa şi religia vin în opoziţie, religia este corectă. Acest procent este mai mare decât în China (4.9%), Germania (14.1%), Japonia (3.7%), Polonia (25.5%), Rusia (22.55), Spania (26%), Ucraina (26.2%) şi SUA (38.9%), dar mai scăzut decât în Turcia (70.3%)....“.

Concluzia? 

Psihologul Daniel David spune că românii au un nivel ridicat de religiozitate, dar nu una pe deplin încărcată teologic.

„Aşadar, este loc pentru educaţie religioasă, acolo unde se cere şi unde se doreşte. Deşi există o toleranţă religioasă mare a românilor, acesta nu anulează neîncrederea mare a românilor în oameni sau vecini de altă religie, acestă neîncredere fiind derivată din neîncrederea mai generală a românilor în oameni“, încheie psihologul.

Mai puteţi citi:

Preot-profesor despre graniţa între bine şi rău în vremurile moderne: „Timpul în care trăim ne face să minţim şi în post“

Klaus Iohannis, somat „să se exprime pro creştinism“: „Dacă nu, ne vom exprima noi pro schimbare, inclusiv a dumneavoastră“

EXCLUSIV Procesul care ar putea schimba România: doi bărbaţi cer să le fie recunoscută căsătoria

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite