Inorogii care păzesc Someşul şi ruinele Castelul Kornis din Mănăstirea

Inorogii care păzesc Someşul şi ruinele Castelul Kornis din Mănăstirea

Unul dintre cei doi inorogi de la intrare în  Castelul Kornis  FOTO:art-historia.bologspot.ro

Castelul Kornis de lângă Dej era, până în 1945, unul dintre cele mai frumoase castele renascentiste din Ardeal. A existat o tentativă de restaurare la sfârşitul anilor 70, dar nu a fost dusă la bun sfârşit, iar azi, castelul este o ruină.

Ştiri pe aceeaşi temă

La 7 kilometri de oraşul Dej, pe malul Someşului, zace un monument de clasă A s-a aflat o mică fortificaţie şi o bisericuţă ce aparţinea călugărilor benedictini. De acolo provine numele maghiar- Szentbendek = Sf. Benedict şi cel românesc vechi - Benediug , dar şi nou-Mănăstirea. Construcţia castelului s-a prelungit de-a lungul mai multor generaţii, din 1573-1592 (corpul principal) până către 1720 (turnul intrării), potrivit
art-historia.blogspot.ro.

Povestea inorogilor

Castelul propriu-zis este partea cea mai veche a ansamblului care a fost ridicat între 1573-1592 de către Kristof Kereszturi. În 1600, Korosi Ilona şi-a căsătorit fiica, Katalin, cu Kornis Boldijar de Rusca (Kornis Boldizsar de Ruszka) din neam de români înnobilaţi.

Cununia a marcat începutul istoriei de peste 300 de ani a familiei nobililor Kornis de Mănăstirea (Szentbendek), unica stăpânitoare a celei mai mari părti a hotarului până la reformele agrare din 1921 şi 1945.

Frumosul castel de odinioară curpinde elemenete de gotic târziu, renaştere transilvăneană, baroc şi modern. Un loc privilegiat în amenajarea castelului au avut-o elementele de lemnărie sculptată - scara cu stâlpi sculpataţi cu decoraţii populare de către Albert morarul la 1673, grinzile de la tavanul salii festive etc. Din toate acestea nu s-a mai păstrat decât un stâlp de lemn, la Muzeul de Etnografie din Cluj.

Turnul de poartă, singurul restaurat bine în anii '70, păstrează o valoroasă decoraţie sculptată. În faţa sa se află un pod, peste un şanţ uscat la capătul căruia străjuiesc doi inorogi de piatră cu cornul metalic, din fericire înca în stare bună. Inorogii nu sunt puşi accidental, acest animal figurând pe blazonul familiei Kornis.

Icoane sculptate în zid

Castelul Kornis de la Mănăstirea a fost faimos şi pentru două icoane sculptate, una încadrată deasupra intrării, iar alta pe corpul castelului.
Se spune ca Zsigmond Kornis a fost impresionat de faptul că icoana Maicii Domnului de la Nicula (aflată în apropiere) a lăcrimat şi a pus ca în 1699 să fie dusă la castelul său.
Localnicii protestează, iar de frica unei răzmeriţe, promite să o înapoieze. Însă, înaint, comandă două reproduceri sculptate în piatră inspirate după cea de la Nicula.

Azi, niciuna dintre icoane nu e la locul ei. Una a fost furată, iar cealaltă a fost dusă la Muzeul din Dej pentru a fi protejată.

La Kornis, vizitatorii găsesc, încă, un turn de poartă, două statui de inorogi aproape înecate de iarbă, un şanţ cu gunoaie…şi nimic din gloria de altădată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: