Ingredientele ideale ale teoriei conspiraţiei: un complot, Ziua Judecăţii şi un „ţap ispăşitor”
0
Câteva elemente „îmbrăcate” într-un discurs care ne provoacă şoc, frică sau indignare reprezintă reţeta perfectă a unei teorii a conspiraţiei „ideale”, se arată într-un articol care trece în revistă cele mai importante descoperiri făcute în 2021 despre dezinformare.
Site-ul Eu vs Disinfo, proiectul pilot al Grupului de lucru Est StratCom al Serviciului European de Acţiune Externă înfiinţat în 2015 pentru a răspunde mai bine la campaniile de dezinformare ale Federaţiei Ruse care afectează Uniunea Europeană, face un bilanţ al cercetărilor ştiinţifice din 2021 pe tema dezinformării.
Potrivit Google Scholar – cea mai mare bază de date de articole academice – în 2011, dezinformarea a fost menţionată în 2.610 texte academice. Anul acesta, au fost publicate până în 28 decembrie, peste 16.000 de articole pe această temă.
După cum era de aşteptat, au fost scrise o mulţime de lucrări de cercetare despre dezinformarea legată de COVID-19, analizând subiectul din toate unghiurile posibile. Organizaţia Mondială a Sănătăţii foloseşte termenul de „infodemie” - o răspândire virală a informaţiilor înşelătoare despre pandemie care îi face pe oameni să înţeleagă mai greu gravitatea bolii şi măsurile necesare pentru combaterea ei.
Există dovezi privind existenţa unei strategii de dezinformare
O lucrare interesantă analizează răspândirea dezinformării pe reţelele sociale -Facebook şi Twitter. Ceea ce ambele platforme au în comun este prezenţa unor „superspreaders” (super-transmiţători-nr) – o minoritate de conturi şi pagini care exercită o influenţă puternică asupra fiecărei platforme sociale în parte. Aceşti „superspreaders” de dezinformare sunt adesea asociaţi cu sursele de informare cu credibilitate scăzută. Pe ambele platforme, există dovezi de partajare coordonată a conţinutului fals, se mai arată în lucrare.
Teoriile conspiraţiei, o ameninţare pentru democraţie
Într-o lucrare scrisă de cercetătorii suedezi se analizează pericolul teoriilor conspiraţiei. „Ideile conspirative despre pandemie conform cărora aceasta nu există sau este o modalitatea de a impune o dictatură globală subminează societatea şi reprezintă o ameninţare serioasă pentru democraţie, deoarece resping sau aruncă suspiciuni asupra expertizei specialiştilor sau a actorilor statali şi grăbesc procesele de radicalizare”, se arată în articol.
Ce sunt teoriile conspiraţiei
Pentru a combate eficient teoriile conspiraţiei acestea trebuie analizate. Cercetătorii suedezi au descris elementele acestor teorii:
• totul se potriveşte (modele)
• totul se întâmplă în mod intenţionat (există un plan)
• există un complot
• există intenţii rele îndreptate împotriva binelui comun (intenţii rele)
• planul a fost pregătit în secret pentru a ne ţine în întuneric (secret)
• există fapte care dovedesc conspiraţia (dovezile).
• trăim într-o lume a contrariilor absolute între bine şi rău (dualism)
• altcineva este responsabil pentru lucrurile rele care ni se întâmplă (ţapi ispăşitori)
• aceste alte părţi vinovate sunt rele şi inumane (demonizare)
• ne apropiem de prăbuşirea sistemului (Ziua Judecăţii).
Cei care răspândesc teoriile conspiraţiei se văd pe ei înşişi drept cei care spun adevărul pentru a trezi masele adormite şi îşi comunică mesajele ilustrându-le foarte clar.
Cum anihilăm teoriile conspiraţiei
Anihilarea unei teorii conspirative se face studiind componentele tipice enumerate mai sus. „O parte dintre aceste componentele se referă la modul în care percepem realitatea, la ceea ce ne îngrijorează şi ne afectează psihologic şi la valorile noastre generale, cum ar fi stereotipurile şi prejudecăţile. Înclinaţia de a crede în teoriile conspiraţiei poate fi, de asemenea, atribuită pierderii încrederii sau a unei încrederi deteriorate. Aceste trăsături sunt întărite în timpul crizelor societale”, se arată în lucrare.
Cercetătorii susţin că pentru a decide contramăsurile trebuie luat în considerare când vor fi acestea derulate - înainte sau după expunerea la teoriile conspiraţiei- şi dacă sunt vizate audienţa respectiv expeditorul. De asemenea, e important să vedem cine exprimă efectiv teoriile conspiraţiei şi cu ce scop.
În principiu, contramăsurile trebuie să se bazeze pe „respectul empatic şi încurajarea auto-reflecţiei, în combinaţie cu accesul la informaţii verificate şi distincţii clare. Din moment ce dispoziţia psihologică este un factor important din spatele tendinţei de a crede în teoriile conspiraţiei, este important să luăm în serios temerile şi grijile – nu în ultimul rând în perioadele de criză”, se arată în articol.
Jocul care te ajută să rezişti la dezinformare
Într-un alt articol sunt analizate două modalităţi de a preveni dezinformarea şi de a atinge imunitate psihologică de turmă. Autorii constată că „Go Viral!”, un joc online disponibil în zece limbi (nu şi în română), îmbunătăţeşte încrederea oamenilor în capacitatea lor de a identifica informaţii greşite şi dezinformarea şi le reduce disponibilitatea de a le împărtăşi altora. „De asemenea, constatăm că citirea infograficelor reale furnizate de UNESCO îmbunătăţeşte capacitatea şi încrederea oamenilor în identificarea dezinformării despre COVID-19”, se arată în articol.
„Oamenii nu reuşesc adesea să discearnă adevărul de ficţiune”
2021 a fost un an în care s-a acordat mai multă atenţie aspectelor comportamentale ale manipulărilor informaţionale. Într-un articol este prezentată o privire de ansamblu a celor mai recente evoluţii în domeniu. Ele furnizează dovezi care contrazic naraţiunea comună conform căreia partizanatul politic şi raţionamentul motivat politic explică de ce oamenii cred în dezinformare. „Oamenii nu reuşesc adesea să discearnă adevărul de ficţiune, deoarece nu reuşesc să se oprească şi să reflecteze asupra acurateţei a ceea ce văd pe reţelele sociale”, se arată în articol. De asemenea, cauza ar fi şi de lipsa capacităţii de a folosi raţionamentul pentru a distinge între adevăr şi fals, dar şi lipsa cunoştinţelor relevante.
Cercetătorii au identificat câteva trăsături care fac ştirile false mai uşor de acceptat:
- familiaritatea, astfel chiar şi o singură expunere anterioară la ştirea falsă creşte credinţa ulterioară în aceasta, chiar dacă este extrem de neplauzibilă;
-sursa este un alt indiciu important care poate fi folosit la evaluarea ştirilor. Oamenii au mai multe şanse să creadă în informaţiile furnizate de oameni pe care îi consideră credibili.
- emoţia - ştirile false sunt adesea orientate spre provocarea de şoc, frică, furie sau indignare morală.
În ceea ce priveşte soluţiile, cercetătorii enumeră anunţurile de pe reţelele sociale care atrag atenţia oamenilor asupra importanţei acurateţei ştirilor pe care le citesc, care au ca efect creşterea calităţii ştirilor pe care aceştia le distribuie. De asemenea, furnizarea de sfaturi de alfabetizare digitală are un efect pozitiv, combinată cu verificarea faptelor. „Raţionamentul uman, atunci când este aplicat în mod corespunzător, poate fi o salvare puternică împotriva dezinformarii”, concluzionează cercetătorii.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
