Incendiu la Clubul Colectiv din Bucureşti. De ce unii români cred că victimele sunt de vină: „Suntem sceptici şi intoleranţi. Nu avem un stil de gândire raţional“

Incendiu la Clubul Colectiv din Bucureşti. De ce unii români cred că victimele sunt de vină: „Suntem sceptici şi intoleranţi. Nu avem un stil de gândire raţional“

Psihologul Daniel David, în biroul său din Cluj FOTO: Adevărul

Cei mai mulţi români s-au arătat solidari cu tragedia de la Clubul Colectiv din Bucureşti donând sânge, ieşind în stradă, anulând petreceri şi concerte. Au existat însă şi voci care au scris, pe reţelele sociale sau în diverse comentarii, că acei tineri şi-ar fi meritat soarta deoarece, susţin ei, ascultau rock, o muzică închinată lui Satan, sau pentru că urmau să meargă la petreceri de Halloween, o sărbătoare păgână.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul“ a încercat să afle ce se ascunde în spatele unor asemenea reacţii extreme, discutând cu Daniel David, cunoscut psiholog clujean.

Unii români au postat pe Facebook mesaje că acei tineri care au mers în Club Colectiv ar fi meritat să moară deoarece ascultau rock, îl venerau pe Satana şi mergeau la Halloween, drept urmare Dumnezeu i-a pedepsit. De unde vin aceste idei şi de ce această extremă?

Daniel David: În monografia dedicată psihologiei românilor am arătat că în comparaţie cu spaţiul vestic avem un nivel foarte mare de cinism/scepticism şi de intolerenţă la diferenţe. Astfel de reacţii individuale confirmă şi se subsumează unor astfel de rezultate.

De ce trebuie ca unii să-i condamne pe alţii pentru ceea ce gândesc?

Daniel David: Nu avem un stil de gândire raţional. Evaluarea globală a celorlalţi este dominantă. Spre exemplu: eşti de dispreţuit ca om pentru că te-ai comportat astfel, în dauna evaluării nuanţate - ”te apreciez ca om, dar dispreţuiesc comportamentul pe care îl ai”. În plus, neîncurajând diferenţierile, orice diferenţă este un pericol, nu o oportunitate de colaborare pentru un beneficiu comun. Doar instituţiile psihoculturale moderne pot potoli acest stil iraţional de gândire, dar acestea sunt slab dezvoltate în ţară şi neîncurajate.

 

Scurt CV

Daniel David este autorul volumului ”Psihologia poporului român”, un psiholog apreciat în ţară şi peste hotare care nu concepe munca fără pasiune.

Este coordonatorul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al Universităţii Babeş-Bolyai, dar şi directorul pentru cercetare al prestigiosului institut american Albert Ellis Institute din New York. 

Este nenorocirea de la Clubul Colectiv suficient de şocantă ca să-i facă să fie conştienţi că e nevoie de unitate, de o formă de respect faţă de familiile celor care suferă?

Daniel David: Evenimentul este tragic şi pe mulţi îi vor scoate din logica «noi» versus «ceilalţi», dar nu pe toţi şi trebuie să acceptăm asta, atâta timp cât majoritatea confortabilă, totuşi, se solidarizează. Astfel de reacţii negative vor fi tot mai puţin prezente pe măsură ce modernizăm România, prin instituţii psihoculturale vestice, care promovează autonomia şi valoarea individului, încrederea, cooperarea şi evaluarea nunţată.

Ce înţeleg românii prin a fi uniţi? Ce i-ar uni pe români?

Daniel David: România are dominant o organizare colectivistă. Aceasta înseamnă că România este mai ales o sumă de colective, prin colectiv înţelegând o reţea de oameni uniţi prin relaţii de rudenie/prietenie. Adesea colectivele se «luptă» între ele pentru imagine şi influenţă socială, «noi» versus «ceilalţi». Uneori fac şi compromisuri. Societăţile occidentale au, mai ales, o organizare comunitară. Asta înseamnă că sunt mai ales o reţea de indivizi autonomi, care se solidarizează în mod voluntar în numele unor valori comune, valori care trec dincolo de etnie şi prietenie. De exemplu, prietenia poate veni în urma solidarităţii. O formă de organizare nu este superioară alteia, dar au consecinţe diferite în funcţie de proiectele şi evenimentele dintr-o societate. Într-o societate colectivistă, evenimente majore ne fac însă să ieşim din propriul colectiv şi să devenim cetăţeni ai ţării, solidari cu alţi cetăţeni ai ţării (nu doar cu rude şi prieteni), în numele unor valori umane majore şi generale. 

Aşadar, ce ne poate uni la nivel de ţară? Evenimente negative cum ar fi un război sau pozitive – spre exemplu, şansa de a adera la Uniunea Europeană - majore. În astfel de situaţii românii au fost exemplari în ceea ce priveşte jertfa şi/sau solidaritatea. Altfel, «noi» bate ca importanţă  «ceilalţi»!

Pot trece românii peste ceea ce cred şi să fie solidari din respect?

Daniel David: Eu cred că mulţi sunt solidari. Chiar majoritatea largă! Adesea dăm însă prea multă atenţie minorităţii cinic-sceptice.

Nu vom avea aproape niciodată toţi românii pe aceeaşi idee.

Pentru valori şi idei bune, important este ca majoritatea confortabilă să fie pe aceeaşi idee. Iar aici cred că acest lucru se întâmplă!

De ce majoritatea românilor apelează la credinţă când vine vorba de nenorociri?

Daniel David: Dincolo de încărcătura teologică, credinţa este şi un mijloc de coping/adaptare eficientă la stres şi la necazuri. Îţi poate oferi sens, o semnificaţie în situaţii grele de viaţă şi astfel predictibilitate şi speranţă. Secularismul, mai ales într-un stat nemodernizat ca România, nu a oferit instituţii alternative de încredere, astfel încât oamenii folosesc ceea ce este mai accesibil.

Mai multe ştiri despre incendiul de la Clubul Colectiv 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările