Imaginile sărăciei: Metoda prin care supermarketurile vor să-i descurajeze pe hoţii de conserve. „De când am găsit soluţia asta se fură mai puţin” FOTO

Imaginile sărăciei: Metoda prin care supermarketurile vor să-i descurajeze pe hoţii de conserve. „De când am găsit soluţia asta se fură mai puţin” FOTO

FOTO Unsplash

Anul 2021 a adus în întreaga lume o inflaţie şi o creştere galopantă a preţurilor alimentelor, fără precedent în ultimii 10 ani. Iar în România, deşi în teorie preţurile sunt ceva mai mici decât în Occident, ele sunt şi mai greu accesibile, din cauza puterii scăzute de cumpărare a populaţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Românii săraci îşi permit tot mai greu să-şi cumpere mâncare, iar unii dintre ei ajung să o fure din supermarketuri, pentru a supravieţui. 

E un fenomen des întâlnit, dincolo de faptul că aceşti oameni sunt condamnaţi de unii, în timp ce alţii le plâng de milă. Cert este că într-o ţară în care salariul minim net este caraghios, aproximativ 250 de euro, furturile din magazine s-au înmulţit, iar reprezentanţii supermarketurilor s-au văzut nevoiţi să ia măsuri. Şi pentru că paznicii şi camerele de supraveghere nu au reuşit să stopeze fenomenul, managerii magazinelor au trecut la o nouă abordare.
 
Este şi cazul şefilor de la Carrefour Market situat în Bucureşti, în zona Cultural - cartierul Berceni, care au montat dispozitive antifurt pe conservele de peşte. 
 
 
„Se fură foarte mult, mai ales conservele, sunt mulţi oameni săraci care nu au din ce să-şi mai ia mâncare, nu le ajung banii”, a fost explicaţia vânzătorilor.
 
 
Nu departe, în aceeaşi zonă a Capitalei, într-un supermarket Mega Image de lângă Monaco Towers, sisteme asemănătoare antifurt „îmbracă” până şi pe pungile de fistic.
 
 
Însă nu doar oamenii sărmani din Bucureşti fură alimente. Cazuri asemănătoare s-au înregistrat la  unul dintre supermarketurile Lidl din Cluj, pe strada Alexandru Vaida Voievod. Cu diferenţa că aici batoanele de salam de Sibiu reprezintă cea mai importantă ţintă, iar conducerea magazinului a decis să le lege la capăt câte un dispozitiv antifurt.
 
 
„Înainte mai dispărea câte o bucată de salam de Sibiu, acum nu mai au cum să le fure. Într-un fel îi înţeleg, sunt mulţi oameni care au rămas fără locuri de muncă pe criza asta sau care nu mai fac faţă cheltuielilor, însă nici nu putem să-i lăsăm să fure, iar noi să plătim ce iese pe minus”, a spus una dintre vânzătoare.
 

Mâncare ieftină, dar tot prea scumpă pentru cei mai săraci europeni

 
Alimentele s-au scumpit în ultima vreme peste tot, inclusiv în România. De altfel, la mijlocul acestui an, în luna mai, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură anunţa că indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut pentru a 12-a lună consecutiv şi a atins cel mai înalt nivel din 2011. În România, de departe una dintre cele mai sărace ţări din Uniunea Europeană, creşterea preţurilor a căzut cum nu se putea mai prost. 
 
Deşi oficial în România preţurile alimentelor sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, veniturile populaţiei sunt de asemenea printre cele mai scăzute. Astfel, deşi preţurile produselor alimentare sunt ceva mai mari în ţări ca Germania, Franţa sau Belgia, în aceste state salariul minim este de circa cinci ori mai mare decât în România, care continuă să fie a doua cea mai săracă ţară din Uniune.
 
Ca termen de comparaţie, doar unul din nouă angajaţi români, adică 540.000 de persoane, câştigă salarii de cel puţin 1.000 de euro net pe lună, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
 
Şi pentru ca tabloul să fie complet, cei mai mulţi dintre angajaţii cu salarii de cel puţin 1.000 de euro net sunt bugetari şi lucrează în ad­ministraţie publică (39% din totalul celor 540.000 de salariaţi). Restul sunt angajaţi în domenii nu foarte accesibile românului de rând - servicii IT (27%), bănci (12%) şi producţia de energie electrică şi termică (10%).
 
În schimb, aproape 1,5 milioane de salariaţi, adică mai mult de un sfert din total muncesc pentru salariul minim, care depăşeşte cu puţin 250 de euro net. În oraşe ca Bucureşti şi Cluj, aceşti bani ajung în cel mai fericit caz pentru achitarea chiriei, nu şi pentru cheltuielile curente.
 
 
Vă mai recomandăm şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările