FOTO VIDEO „Hungaromânismele“, umorul care-i leagă pe români de maghiari

Din povestea de dragoste dintre un maghiar şi o româncă a rezultat un proiect care are ca scop crearea unui liant între cele două etnii, cu ajutorul umorului. David şi Alexandra au tradus expresii ungureşti cuvânt cu cuvânt în română şi le-au ilustrat cu ajutorul graficienilor.

Eşti ridichios“ („eşti murdar“), „pâine cu blană“ („frigănele“), „a lăuda soarele cu chitanţă“ („satisfacţia unei zile de muncă“), „răcitor de zeamă“ („pierde-vară“), „pană cu bilă“ („pix“), „caşcaval principal de porc“ („tobă“), „nu-i obligatoriu parastasul porcului“ („nu e obligatoriu să faci ceva“), „ploaie alergândă“ („furtună de vară“) – acestea sunt doar câteva expresii ungureşti care, traduse mot-à-mot în română, stârnesc râsul. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu expresii româneşti precum „cai verzi pe pereţi“, „mort-copt“, „apa trece, pietrele rămân“, „trag un pui de somn“, „ţara arde, baba se piaptănă“ care au un rezultat ilar dacă sunt traduse, cuvânt cu cuvânt, în maghiară.

Acesta este, în câteva cuvinte, „Hungaromânisme“, proiectul Alexandrei Damian, o moldoveancă de 25 de ani, din Iaşi  şi al lui David Sugar, un maghiar de 27 de ani, din Sfântu Gheorghe, care  

s-au cunoscut la Cluj-Napoca. De doi ani, de când au o relaţie, cei doi încearcă să găsească punţi de legătură între cele două culturi diferite din care provin. David a fost fotograf la mai multe ziare locale şi naţionale, iar acum este director la o firmă  care comercializează bilelte la diferite evenimente, iar Alexandra face PR pentru diferite instituţii şi festivaluri. Amândoi au fost atraşi de artă, ea a studiat „Istoria Artei“, iar David a învăţat la Facultatea de Teatru şi Televiziune. Totul a început ca o joacă şi a devenit o chestiune serioasă, „Hungaromânisme“ intrând, în urmă cu câteva zile, în parteneriat cu proiectul „Cluj, Capitala Europeană a Tineretului 2015“, în vederea promovării multiculturalismului, dar şi cu Peninsula, cel mai mare festival de muzică din Ardeal.

POVESTEA „EXPOZIŢIEI DE FLUTURI TROPICALE“

Anul trecut, în luna iulie, cei doi îndrăgostiţi mergeau cu maşina spre Iaşi, trecând prin Secuime. La un moment dat, Alexandra a văzut, pe marginea drumului, un panou pe care scria: „Veniţi la expoziţia de fluturi tropicale“. „După câteva minute bune, în care m-am amuzat copios din cauza dezacordului, David m-a întrebat care e problema“, povesteşte Alexandra. „În limba maghiară nu există genuri şi nu am sesizat că ar fi vreo problemă“, explică David. Din vorbă în vorbă, el şi-a adus aminte de expresia ungurească „pârţ de fluture“, care înseamnă, de fapt, „o nimica toată“. Apoi i-a spus Alexandrei şi alte expresii ungureşti, care, traduse cuvânt cu cuvânt în română, dau un rezultat amuzant. 

 „În luna februarie a acestui an, Alexanda a venit cu sugestia să ilustrăm aceste expresii“, povesteşte David. Atunci, l-au contactat pe graficianul George Roşu, din Braşov, şi aşa au apărut primele ilustraţii hungaromâne. „I-am făcut un tabel cu zece expresii, cele mai amuzante, iar dintre acestea George a ales două – «pasăre macara sus pe cer», care înseamnă «cocostârc», şi «scaune de umbră», adică «toaletă». Am urcat ilustraţiile pe Facebook, iar la sfatul unui prieten am făcut o pagină specială, care a avut foarte mare succes“, spune Alexandra.

Proiectul a prins avânt şi au fost contactaţi mai mulţi graficieni. „Ne-ar plăcea să-i şi cunoaştem pe graficieni. Pe cei mai mulţi i-am contactat şi păstrăm legătura pe Facebook. Oricum, totul se face pro bono. Toţi lucrează pentru că le place ideea. O mare parte din proiectul acesta are legătură cu Facebookul, începând cu faptul că şi noi ne-am cunoscut pe Facebook“, povesteşte David.

ADUC FACEBOOK-ul ÎN LUMEA REALĂ

Prima expoziţie de Hungaromânisme a avut loc în luna mai, într-o cafenea din Sfântu Gheorghe. „Expoziţia a fost un succes. A cuprins 20 de ilustraţii şi a fost finanţată de organizatorii proiectului «Sfântu Gheorghe capitală a Secuimii». La eveniment a venit şi realizatorul TV Lucian Mândruţă“, povesteşte David. După expoziţia pe care o vor avea la festivalul Peninsula, şi care se anunţă o premieră pe România, evenimentele vor continua în toată ţara.

„Vrem să rupem o filă din Facebook şi să o punem în realitate. Mai exact, transpunem conceptul de Like şi de Share în lumea reală. În perimetrul festivalului vor fi amplasate şase cuburi, cu înălţimea de 1,6 metri, care vor avea pe fiecare latură câte o ilustraţie. Într-o nişă montată pe cub se vor afla stickere cu fiecare ilustraţie şi simbolul de Like. Participanţii vor putea lua abţibildurile cu ei (Share) sau le vor putea posta pe laturile cubului care corespund imaginii (Like)“, explică David. Evenimentul va fi finanţat de organizatorii proiectului „Cluj, Capitala Europeană a Tineretului 2015”.

LIANT ÎNTRE ETNII

David şi Alexandra spun că, deşi „Hungaromânisme“  a pornit de la un amuzament, mesajul este un pic mai profund. „Proiectul a început de la o glumă, dar a ieşit din tipar şi-l considerăm ca pe un copil care creşte. Este şi un liant între entii, datorită modului în care s-a născut proiectul. Mesajul pe care-l transmitem este «fii atent la cel de lângă tine, că poate are ceva interesant de zis»“, explică Alexandra Damian.

David a fost mirat să vadă că prieteni de-ai lui, care aveau alte viziuni asupra relaţiilor româno-maghiare, au primit foarte bine „hungaromânismele“. „Proiectul este un exemplu de comuniune pentru toate părţile, pentru români şi maghari, fie că sunt mai deschişi sau mai închişi. E atâta de  

fain să vezi că se poate crea o punte de comunicare între români şi maghiari. E un subiect care întotdeauna descreţeşte frunţile“, mai spune ieşeanca. 

Hungaromânisme ardeleneşti
 

David Sugar spune că o mare parte din cele 100 de hungaromânisme pe care le-au adunat sunt expresii inventate de maghiari care să poată fi înţelese de români. „Un student maghiar vine la Cluj, la facultate, şi vrea să-şi gătească paste. Merge la magazin şi, neştiind cuvântul exact pentru strecurătoare, cere de la vânzătoare: «Daţi-mi o apa trece, macaroanele rămâne“, explică iniţiatorul proiectului. Un alt exemplu este cuvântul paşaport, care, în traducere liberă în română, ar însemna „frunză de drum“. „În maghiară sunt foarte multe omonime care, aşezate într-un anumit context, au înţelesuri diferite. Unele expresii sunt regionalisme, altele se folosesc încă. Noi încercăm să facem traducerile cele mai haioase“, încheie David Sugar.

Pentru mai multe ilustraţii haioase marca Hungaromânisme intră aici

Citeşe şi

FOTO Monumentul Militarilor Maghiari din Cluj a fost vandalizat

FOTO VIDEO Premieră: de Ziua Maghiarilor la Cluj, steagul Ungariei a fluturat alături de cel al UE, al României şi al Ţinutului Secuiesc