Frica de zbor, alungată cu un simulator. Studiul care poate ajuta oamenii să-şi depăşească teama de a călători cu avionul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O doctorandă din Cluj caută soluţii în legătură cu frica de zbor cu avionul pe care o au unii oameni. Cercetarea sa, începută de trei luni, este unică în ţară şi urmăreşte să testeze eficienţa unor tehnici terapeutice pe calculator.

Terapia clasică în cazul anxietăţii de zbor cu avionul poate fi îmbunătăţită, e convinsă Roxana Cardoş, o doctorandă la Psihologie. „Şi nu, nu mi-e frică să zbor“, spune ea. Studiul său este o parte din teza de doctorat coordonată de psihologul Daniel David. Iar importanţa cercetării - există puţine studii în lume pe această temă - o transformă, ca valoare şi amploare, într-un viitor posibil tratament ultramodern a fricii de zbor cu avionul.

„Vrem să livrăm acele tehnici clasice care se fac şi într-un cabinet psihologic, care sunt validate ştiinţific, şi ştim că funcţionează, dar le livrăm într-un context nou, tehnologic, cu ajutorul realităţii virtuale. Ceea ce nu s-a mai făcut până acum“, spune tânăra.

Terapia are loc pe Republicii 37, la sediul Institutului de Studii avansate în Psihoterapie şi Sănătate Mentală din cadrul UBB, în complexul de poveste Camelot. Acolo, pe platforma de realitate virtuală, la un calculator, cu două monitoare, ochelari 3D şi un amplificator se recreează mediul de zbor cu sunet şi vibraţie.  Aproape 30 de oameni au experimentat deja noua tehnică.

image
image

Biroul cu cele două monitoare. Şi căştile 3D. FOTO: Roxana Cardoş

Cum se tratează acum frica de zbor

Roxana Cardoş spune că terapia clasică înseamnă un anumit număr de şedinţe în cabinetul psihologului unde se discută şi, prin diverse tehnici, se lucrează la schimbarea modului de a gândi al persoanei ce suferă de anxietate când vine vorba de zbor cu avionul.

roxana cardos cluj foto arhiva personala
„Partea cea mai importantă din terapia clasică despre care se ştie că funcţionează e - pe lângă partea de restructurare cognitivă (n. r. schimbarea modului de a gândi), când se lucrează la schimbarea acelor gânduri negative care îi fac pe acei oameni să se simtă anxioşi - e şi partea de expunere care, în cabinetul unui psiholog, se face, de cele mai multe ori, imaginar“, explică doctoranda.

Însă aici intervine abilitatea pacientului de a-şi folosi imaginaţia şi a reconstrui mental un zbor cu avionul. „Şi doar bazându-ne pe imaginaţie nu tot timpul terapia reuşeşte“, adaugă aceasta.

Ce se face la Cluj

Circa 30 de oameni din Cluj, Braşov, Baia Mare vor termina zilele acestea terapia din cadrul studiului clinic, început de trei luni. Acesta se va finaliza abia în septembrie deoarece doctoranda şi-a propus să testeze 90 de persoane ce suferă de anxietate de zbor cu avionul. Cei care vor să scape de această frică se pot înscrie dacă au între 18 şi 65 de ani. Terapia este gratuită şi se desfăşoară la Cluj, chiar dacă s-au anunţat doritori din Piteşti, Ploieşti şi Timişoara. Şi constă în patru întâlniri. Roxana Cardoş spune că persoanele sunt recrutate pe baza anunţurilor şi a chestionarelor pe care aceştia le-au completat întrucât vor să se asigure că aceşti oameni selectaţi chiar au diagnostic de anxietate. Telefonic se stabileşte prima întâlnire, care e tot una de evaluare. Atunci se verifică dacă în spatele temerii de zbor se ascunde şi alte tulburări. Specialiştii numesc asta co-morbiditate. Spre exemplu, la frica de zbor s-ar putea ascunde în spate o frică de înălţime. Iar de aceste tulburări secundare se ţine cont în studiul clinic.

A doua întâlnire e sub forma unei terapii de grup, un grup de 5-8 persoane, în care fiecare îşi împărtăşeşte propria experienţă şi observă că există mai multe moduri de manifestare a anxietăţii de zbor. „Sunt învăţaţi diferite tehnici cum e cea de restructurare cognitivă, respiraţie, şi cum să gândească într-un mod sănătos“, precizează Roxana Cardoş. 

image
image

Imagini din timpul terapiei  FOTO Roxana Cardoş

Iar partea de expunere în realitatea virtuală se face la a treia întâlnire. Nu durează mai mult de o oră - două, depinde de fiecare participant. Acolo, pe scaun, cu căştile în urechi şi ochelari 3D pe nas, fiecare participant e expus la mediile care îi creează lui anxietate. Unii sunt anxioşi când zboară cu avionul noaptea, alţii pe timp de furtună, iar pentru unii e suficient să vadă un avion sau să aştepte în aeroport. Urmează apoi o ultimă întâlnire, când se trag concluziile, iar participanţii sintetizează ce au învăţat şi cum pot utiliza pe viitor, într-un mediu real, tehnicile dobândite.

De ce apare anxietatea

„Evitarea unui zbor cu avionul creşte anxietatea, nu o scade“, spune Roxana Cardoş.

Acest tip de fobie, continuă doctoranda, poate să apară şi la persoane care nu au zburat niciodată, fapt puţin documentat de specialişti. Acestea nu ştiu cum arată un zbor în realitate şi se bazează pe experienţa apropiaţilor şi pe ce aud la televizor despre avioane prăbuşite.

Ceea ce menţine anxietatea de zbor cu avionul e vulnerabilitate cognitivă, adică cât de iraţional gândesc oamenii.

„Ei îşi fac scenarii diferite. Nu ştiu cum arată un zbor în realitate şi atunci se bazează pe ce aud în media, îşi imaginează acele gânduri catastrofice care-i face să dezvolte anxietate. În momentul în care sunt expuşi la realitatea virtuală, la un zbor cu avionul, îşi dau seama ce înseamnă, realizează secvenţele prin care trec, iar anxietatea scade pur şi simplu“, explică cercetătoarea.

Un astfel de caz e cel al Alexandrei Bocskai, o studentă la Psihologie, la UBB. A aflat de studiu datorită grupului de pe Facebook al facultăţii. „Cred că frica am dobândit-o de la oamenii care mi-au împărtăşit că în timpul zborului există turbulente şi din mass-media, accidentele televizate“, mărturiseşte tânăra de 20 de ani. Terapia a ajutat-o să afle lucruri despre sistemele de siguranţă din avioane şi despre componentele unui avion care sporesc securitatea. Datorită terapiei, Alexandra spune că a reuşit să-şi alunge gânduri precum „nu vreau să zbor cu avionul fiindcă o să mor“ şi să le înlocuiască cu ceva de genul „mi-aş dori să zbor cu avionul pentru că este un mijloc de transport util şi eficient“.

image
„Am avut parte de a experimenta mediul virtual 3D, care a reuşit să mă convingă că zborul cu avionul este unul plăcut şi unul care îţi stârneşte entuziasmul, prin priveliştea pe care o poţi explora în timp ce zbori“, afirmă ea. Şi îi sfătuieşte pe oameni că, înainte de toate, trebuie să fii maleabil şi să fii convins că nu tot ceea ce te înconjoară iţi face rău.

Clasic şi modern

Studiul acesta este o parte din doctoratul Roxanei Cardoş, gândit pe tema analizei eficienţei metodelor de terapii computerizate în anxietatea de zbor cu avionul.

„Studii internaţionale au testat această tehnică de expunere în anxietatea de zbor, dar sunt puţine şi pe participanţi puţini. Noi am adăugat un nou element – ca partea de restructurare cognitivă, care e un element cheie în psiho-terapie -, să o facem atunci când  participantul este expus pentru că  el e în mediu în care e simulat şi e foarte aproape de realitate şi atunci ar putea să aibă un efect mult mai mare“, explică doctoranda.

După ce termină studiul clinic în care testează eficienţa metodelor vor să vadă dacă pot dezvolta o serie de tehnici pe calculator care pot să fie utilizate în combinaţie cu terapia clasică. „Intervenţia tradiţională este o intervenţie utilă, dar mulţi clienţi nu reacţionează suficient de bine şi/sau recad după întreruperea tratamentului. De aceea este nevoie de a dezvolta şi testa tratamente noi. Unicitatea studiului constă în faptul că restructurarea cogniţiilor care generează fobia de zbor cu avionul se face ecologic, în timpul expunerii în realitatea virtuala“, susţine Daniel David, coordonatorul tezei sale de doctorat.

image

Întrebat dacă acest studiu, după finalizarea şi validarea lui în reviste internaţionale, ar putea fi cea mai bună metodă de a trata de anxietatea de zbor, David crede că ar putea fi o soluţie şi că se va şti abia după ce ipotezele lor vor fi testate experimental în studiul clinic. Iar la final, ar putea rezulta un protocol de psihoterapie implementat şi de alţi psihologi din toată lumea.

Mai puteţi citi:

O nouă generaţie de roboţi-terapeuţi vor ajuta persoanele cu autism prin cel mai mare grant derulat vreodată de UBB

Platforma de cercetare psihologică "Matrix" din Cluj va fi folosită la antrenamentul astronauţilor în vederea curselor spre Marte

Clujeanul Daniel David - primul român ajuns director pentru cercetare la faimosul Institut „Albert Ellis“ din New York

Timizii se pot trata gratuit în varianta clujeană a Matrix-ului

Robotul Probo, prietenul copiilor autişti

VIDEO Ora bilanţului: cu ce se laudă roboţii terapeutici din Cluj

VIDEO Primele desene terapeutice din România au fost lansate la Cluj. Un magician îi învaţă pe copii să gândească pozitiv

FOTO-VIDEO Robotul clujean care îţi scapă copilul de supărare

A fost inaugurată clădirea SF a Clujului cu platforma virtuală MATRIX şi roboţi terapeutici

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite