Fotografiile unui episod istoric pe care România a vrut să-l uite. 20 de imagini interzise în comunism şi recuperate miraculos

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Soldaţi români zâmbesc de pe un Panzer nemţesc; Mareşalul Antonescu inspectează, sever, trupele române şi germane la Cherci; Regele Mihai I al României, la 22 de ani, cu ochelari de soare, vizitează câmpurile de bătaie de la Sevastopol; Un tun anti-tanc românesc este pregătit să atace armata sovietică în Odesa. Sunt doar câteva fotografii unice dintr-un album interzis în perioada comunistă, care spun o poveste pe care România a vrut s-o uite.

GALERIE FOTO

Albumul „Basarabia, Ucraina, Crimeia”, care a fost tipărit, în limba română, la tipografia Erich Zander din Berlin, în 1944, şi care prezintă Campania din Est a Armatei Române (1941-1944), nu trebuia să existe. Regimul comunist a ordonat distrugerea tuturor exemplarelor din volumul editat de Serviciul de Propagandă al Armatei Române pe vremea în care militarii români luptau alături de nemţi în cel de-al doilea război mondial.
 

Dincolo de tenta propagandistică, volumul are o „valoare inestimabilă”, spune pentru „Adevărul”, colecţionarul clujean Alin Samochiş, care l-a primit după 1990 de la un profesor de istorie din oraş, Aurel Dunăreanu, care a participat la Campania din Est.
 

Cartea vorbeşte despre „vitejia soldatului german şi român şi loiala lor camaraderie de arme”, motiv pentru care Samochiş crede că „păstrarea acestei cărţi a reprezentat o condamnare la moarte. După 1948, pentru mult mai puţin de atât au dispărut oameni, iar familii au fost trimise şi nu ştie nici Dumnezeu unde au ajuns. În primii ani de la intrarea sovieticilor, deţinerea acestei cărţi însemna plutonul de execuţie. Se considera că pactizai cu fascismul, cu hitlerismul, cu imperialismul, şi era şi marele duşman al poporului rus”. Conform acestuia, doar două astfel de albume mai există în România. 

image

Colecţionarul Alin Samochiş cu albumul „Basarabia, Ucraina, Crimeia”, care a fost tipărit, în limba română, la tipografia Erich Zander din Berlin

„Vitejia soldatului german şi român şi loiala lor camaraderie de arme”, cu fotografii din Bild

„Cartea aceasta este menită să le înfăţişeze faptele lor de arme, soldaţilor români şi germani, care împreună au eliberat Basarabia, au străbătut stepele Rusiei meridionale în campania victorioasă a anului 1941, au cucerit şi apărat Crimeea împotriva asalturilor unui adversar mai puternic, încununându-şi opera prin distrugerea inamicului în peninsula Cherci şi prin cucerirea Sevastopolului, şi să le amintească după încheierea războiului de întâmplările prin care au trecut”, se arată în prefaţa cărţii semnată de un feldmareşal german.
 

Cele peste 100 de clişee din album au aparţinut Serviciului de Propagandă al Armatei Române, Secţiei de reportaj fotografic al armatei combatante, serviciului Welt Bild, serviciului Presse Bild Zentrale, şi mai multor fotografi a căror nume are rezonanţă germană: Hildegard Jackel, Helmut Troendnle sau cpt Scheil. 
 

În prefaţă se mai arată: „Prut, Nistru, Bug, Nipru, Valul Tătarilor de la Perecop, strâmtoarea de la Jusun, Feodosia, Cherci şi Sevastopol sunt pietrele de demarcaţie ale drumului lor glorios. 

Pe aceste pietre este înscrisă vitejia soldatului german şi român şi loiala lor camaraderie de arme”.

Generalul maior Ioan Manci, fost şef al Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, despre Campania din Est

„Hitler i-a recomandat sau ordonat să continue ofensiva alături de armata germană”

O expoziţie cu 20 de fotografii din album a fost inaugurată, ieri, la Galeriile Făclia din Cluj în prezenţa prof. univ. Marcela Sălăgean, specialist în Istoria României în sec. XX, şi a generalului maior Ioan Manci, fost şef al Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.
 

„În 1941, Pe 22 iunie, dimineaţa, la 4.45, armata română a trecut la ofensivă alături armata germană pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei. Apoi ştim ce întâmplat mai departe”, a spus Manci. După circa o lună de zile, Basarabia şi Bucovina care fuseseră cedate Uniunii Sovietice cu un an în urmă, au fost eliberate.
 

„Decizia de a continua ofensiva alături de Germania a fost luată cu mare greutate pentru că obiectivul naţional (recuperarea Basarabiei şi Bucovinei-nr) era rezolvat. După scrisoarea de felicitare trimisă de Hitler lui Antonescu, acesta i-a recomandat sau i-a ordonat să continue ofensiva alături de armata germană. În anii ce au urmat s-au produs pierderi imense. Armatele a III-a şi a IV-a române au continuat ofensiva în condiţii extrem de grele”, arată generalul. 
 

Generalii care au comandat armatele române „au suferit foarte multe după 1945, fiind arestaţi, cercetaţi, întemniţaţi, unii şi-au pierdut viaţa alteţe au ajuns în spitalele unor închisori precum Văcăreşti şi Jilava”, a mai spus Manci.
 

Generalul spune că albumul prezintă înzestrarea tehnică a celor două armate. „Dotarea armatei germane a fost net superioară celei române, binomul tanc Panzer - avion fiind unul decisiv în victoriile repurtate de germani”, spune Manci.  

Prof. univ. Marcela Sălăgean, specialist în Istoria României în sec. XX, despre Campania din Est

„Generalii, ofiţerii, soldaţii merită toate laudele”

Circa trei ani a luptat armata română alături de cea germană în Campania din Est, derulată în cel de-al doilea război mondial.
 

Profesorul universitar Marcela Sălăgean, specialist în Istoria României în sec. XX, a susţinut că „generalii, ofiţerii, soldaţii care au luptat atunci merită toate laudele, deoarece au încercat să facă tot ce s-a putut în acel context, în condiţiile pe care le-au avut. Trebuie tot timp când analizăm un eveniment să-l punem în contextul de atunci”.
 

Profesoara a explicat contextul în care se afla România: Uniunea Sovietică, care nu a recunoscut niciodată alipirea Basarabiei la România, a dat, pe 26 iunie 1940, un ultimatum ţării. Astfel, s-a cedat Basarabia şi Bucovina, iar ruşii au intrat în ţinutul Herţa; la 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena, Ungaria hortystă obţinea aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei, printr-un act impus de Germania nazistă şi Italia fascistă. Tot, în august a fost cedat Cadrilaterul către Bulgaria.
 

„Situaţia se agravează şi mai mult odată cu începerea campaniei germane în Est. Pierderea suferită de Franţa, victoria Germaniei în vest a complicat şi mai mult situaţia în est. România a rămas fără susţinători. (...) La începutul lui septembrie 1940 are loc înlăturarea lui Carol al II-lea şi venirea la putere a lui Ion Antonescu, iar apoi tronul e reocupat de Mihai. Antonescu şi-a dat seama atunci că singurul stat care putea garanta independenţa României era Germania. De aceea el a sprijinit intrarea trupelor germane pe teritoriul României, trupe germane  care l-au ajutat câteva luni mai târziu la înfrângerea rebeliunii legionare. Germania a garantat practic independenţa României şi frontierele rămase în urma actului de la 30 august. În decembrie 1940, în pofida pactului de neagresiune sovieto-german, Hitler a definitivat planul Barbarosa, de a ataca Uniunea Sovietică”. Antonescu a decis intrarea în război alături de Germania. 

Colecţionarul Alin Samochiş, despre albumul interzis referitor la Campania din Est

„Ce putea să facă Antonescu?”

Armata română s-a alăturat celei germane şi în câteva săptămâni Basarabia şi Bucovina au fost reintegrate în România.
 

„Apoi a început campania de dincolo de Nistru. Şi atunci, şi în deceniile care au urmat foarte mulţi istorici , politicieni, oameni din armată, s-au întrebat dacă Antonescu a făcut bine sau nu (că a continuat lupta alături de Germania-nr). Ce putea să facă Antonescu în condiţiile în care Ungaria a declarat foarte clar că va continua războiul împotriva Uniunii Sovietice alături de Germania. Putea Antonescu să iasă din alianţa cu Germania după doar o lună de război, în condiţiile în care graniţele trasate la 30 august 1940 au creat mai multe probleme în Transilvania, tensiunile româno- maghiare existau în continuare, competiţie între România şi Ungaria pentru Transilvania era extraordinară, orgoliile erau foarte mari. Ulterior, Istoria a demonstrat că pe parcursul războiului, Antonescu a avut 11 discuţii personale cu Hitler în care s-a pus problema Transilvaniei şi acesta i-a promis că nord trans va reveni la România”. 

Istoricul susţine că armata română a avut succes în prima fază a campaniei, reuşind să cucerească, fără ajutor, oraşul Odessa.
 

„A fost o campanie iniţial cu victorii, şi aici nu pot să nu mă gândesc la ocuparea Odessei, care a fost o acţiune de prestigiu pentru armata română şi pentru Antonescu, în condiţiile în care ocuparea Odessei a fost realizată doar de către armata română fără sprijinul Germaniei, Odessa fiind un oraş important din punct de vedere strategic pentru Uniunea Sovietică, iar apoi au avut loc înfrângerile care au dus la dezastrul ulterior”, a susţinut Sălăgean, concluzionând că „generalii, ofiţerii, soldaţii care au luptat atunci merită toate laudele, deoarece au încercat să facă tot ce s-a putut în acel context, în condiţiile pe care le-au avut.”  

Citeşte şi

A fost Ion Antonescu un erou?

De ce s-a opus mareşalul Antonescu alianţei cu ruşii în 1944. „Numai un nebun ar putea accepta o asemenea condiţie”

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite