FOTO VIDEO Comoara găsită de un ardelean în Ungaria. Cum se bucură mii de români, în fiecare an, de „aurul lichid”
0Un ardelean născut în Alba a început în 1927 primele foraje într-un mic orăşel din Ungaria sperând că va găsi petrol. A dat în schimb de apă termală, „aur alb”, iar descoperirea lui a transformat Hajdúszoboszló în cel mai mare complex balnear din Europa. Totuşi, nu datorită lui Pávai-Vajna Ferenc, localnicii au început să meargă la cursuri de română în 2014, ci datorită celor peste 45.000 de români care îşi petrec anual concediile aici.
Numele Pávai-Vajna Ferenc îl întâlneşti la fiecare pas în Hajdúszoboszló – de la statuia din centrul oraşului, la strada care-i poartă numele şi până la apa minerală denumită după el.
Puţină lume din orăşel ştie că geologul este ardelean, născut pe 6 martie 1886, în Uioara de Jos (în trecut Ciunga, în maghiară Csongva)- o comună din judeţul Alba, ce aparţine administrativ de oraşul Ocna Mureş.
„Pávai-Vajna Ferenc era ardelean. În 1927, el a căutat aici petrol, dar a găsit apă termală care avea 73 de grade când a izvorât pentru prima dată din pământ. La început, oamenii au folosit această apă să spele rufele, şi stând în apă, şi-au dat seama ca nu îi mai dor picioarele, că rănile s-au vindecat şi aşa mai departe”,spune Enikő Lévay, reprezentanta Biroului de Promovare Turistică Hajduszoboszlo.
În orăşelul agricol s-a amenajat un ştrand cu nisip. Treptat complexul balnear s-a dezvoltat până în anul 2000, când aici s-a construit primul aquaparc din Ungaria. Astăzi complexul balnear Hungarospa se întinde pe 30 de hectare, fiind cel mai mare din Europa. În fiecare an, aici sunt cazaţi 300.000 de turişti şi cam tot atâţia intră la Hungarospa, care pe lângă băile termale include şi un aquapalace acoperit finalizat în 2010. Dintre aceştia, circa 45.000 sunt turişti din România motiv pentru care rar găseşti un meniu de restaurant în Hajdúszoboszló care să nu fie şi în română. De asemenea, indicaţiile de la complexul balnear sunt şi în limba română. Anul trecut, cursurile de limba română au fost un succes. „Ne aşteptam să avem vreo 5-6 persoane la cursuri, dar au venit 40”, susţine Enikő Lévay.
Statuia lui Pavai- Vajna Ferenc din Hajduszoboszlo
Povestea ardeleanului care a găsit „aurul lichid”
Pávai-Vajna Ferenc a fost un ardelean care şi-a pus puternic amprenta asupra ştiinţei geologiei în Ungaria. Tatăl său a fost un avocat celebru, care a lucrat ca judecător militar în timpul războiului din 1848-1849. După război a fost închis în castelul din Arad timp de şase ani. Mama lui era profesoară şi scria poezii, talent pe care i l-a transmis şi lui Ferenc, ale cărui creaţii au fost chiar publicate la un moment dat.
Ferenc, care şi-a pierdut tatăl pe când avea nouă ani, a avut un unchi de profesie geolog, care i-a insuflat dragostea pentru această ştiinţă. Era un elev strălucit numai la materiile care-i plăceau. Întotdeauna i-au plăcut excursiile şcolare, care erau pentru el nu doar pentru recreere, ci şi o oportunitate de dezvoltare a cunoştinţelor. El a fost atras de trăsăturile etnografice ale românilor din Transilvania, ţinând un jurnal în care a consemnat obiceiurile zonei. După absolvirea liceului (1906) a studiat la Budapesta. A aprofundat studiile de istorie naturala, chimie şi geografie. A devenit membru al Asociaţiei de Istorie Naturală, precum şi al Societăţii Geologice şi al Clubului de speologie.
Ferenc a a scris în ziarul local din Aiud că peşterile din Transilvania sunt necunoscute, subliniind importanţa acestora în explorarea ştiinţifică a istoriei omului şi a modului de viaţă al animalelor disparute.El a fost influenţat de viziunea despre lume a lui Darwin, iar portretul acestuia l-a păstrat până la moartea lui în bibliotecă.
Ferenc Pavai-Vajna şi-a început cariera la Institutul geologic din Budapeste, unde a devenit asistent universitar în 1911, în cadrul departamentului de Silvicultură, Utilaje minerale şi Explorare geologica. Opera sa a fost umbrită din cauza Primului Război Mondial. El a fost înrolat între 1914-16, dar nu a luat parte la lupte. După război, guvernul maghiar a decis să realizeze foraje în zonele de câmpie pentru a căuta resurse minerale şi în special petrol. Întrucât pentru aceasta era nevoie de profesionişti, Ferenc a fost numit inginer şef în 1918.
A căutat petrol, dar a găsit apă termală
În loc să găsească petrol, Ferenc Pavai-Vajna a găsit apă termală la Hajduszoboszlo şi a pus astfel bazele celei mai mari staţiuni termale din Europa. Forajul a început în toamna lui 1925. Data de 26 octombrie 1925 a devenit ziua de naştere a staţiunii balneare Hajdúszoboszló. Este ziua în care „aurul lichid” a erupt la suprafaţă, tranformând soarta oraşelului pentru totdeauna. Împreună cu geologul Bőhm Ferenc, Pávai Vajna Ferenc a trasat locaţia forajului de probă din Szoboszló. Au primit aprobarea necesară pentru foraj, cu mai bine de un an înaintea aceastei zile importante. În loc de petrol, din forajul făcut de sonda montată aici, de la o adâncime de peste o mie de metri a ieşit apă termală cu temperatura de 73 de grade Celsius.
Ziarul local „Hajdúság” titra cu entuziasm: „Forajul a ajuns la peste 1.080 de metri adâncime, când un jet gros de apă fierbinte a izbucnit cu putere, ceaţa a învăluit sonda de foraj şi împrejurimile sale, şi o dată căzută la pământ apa a format bălţi unde puteau fi văzute bule de gaz”.
Pávai-Vajna Ferenc credea că apa caldă cu gaz şi cu săruri minerale putea avea efecte vindecătoare. Localnicii au folosit-o la început pentru a spăla rufele, dar treptat şi-au dat seama de efectele terapeutice. În anii următori, efectele benefice au fost confirmate şi oameni de ştiinţă străini, iar Hajduszoboszlo a început să atragă turişti din toată Ungaria.
La sfârşitul anilor 30, rezultatele obţinute au determinat Guvernul să-şi stabilească ca obiectiv transformarea Ungariei într-o ţară de băi termale, unde pacienţii din toată Europa vor veni să se trateze. Începutul băilor termale în Ungaria este legat de numele lui Pávai-Vajna Ferenc. El a scris numeroase studii geologice, a ţinut prelegeri şi a întocmit hărţi geologice ale Ungariei. În 1954 s-a reîntoars la Institutului de Geologie, iar în 1957, a început lucrul la mina de cărbune din Maza. A murit în 12 ianuarie 1964 la spitalul din Szekszárdi şi a fost înmormântat în cimitirul din Maza. Cauza decesului a fost tromboză cardiacă. Pávai-Vajna Ferenc a fost o personalitate controversată a lumii ştiinţifice, dar a avut un rol foarte important în dezvoltarea de geologiei maghiare.
Secretul succesului: Hungarospa este al nostru
Din anul 2000, de când la Hajduszoboszlo s-a inaugurat primul parc acvatic, complexul Hunagrospa este în continuă dezvoltare. În 2010, s-a deschis un aqauapalace acoperit, cu o investiţie de 4,8 miliarde de forinţi (15 milioane de euro). Anul acesta s-au renovat băile termale şi s-a realizat o zonă de topogane acvatice extreme. Fondurile au fost locale şi de la Uniunea Europeană.
„Secretul dezvoltării Hungarospa este faptul că se află în proprietatea oraşului (98% aparţine oraşului, iar 2% Asociaţiei lucrătorilor din complexul termal). Faptul că este al nostru, determină şi un anumit management de succes. Oraşul nu sprijină cu bani complexul, dar nici nu ia veniturile obţinute, care sunt reinvestite”, susţine Eniko.
Şi veniturile obţinute nu sunt mici deloc. Cele 300.000 de persoane care intră la Hungarospa anual plătesc circa 10 euro întrarea, deci doar din acces fondurile ajung la 3 milioane de euro. Dacă vara atracţia este aquaparcul care se întinde pe 30 de hectare, cu cele 13 piscine, 9 topogane, restaurantul pe vapor sau bazinul cu valuri, iarna turiştii merg la parcul acvatic acoperit Aqua Palace- , care se întinde pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi. Turiştii se pot distra în baia tropicala, baia cu gheaţă, baia termală, baia cu apă rece, baia cu vizionare de filme, baia romană, baia cu apă de mare şi piscina cu tobogan. În incinta Aqua Palace exista piste de surf, două terenuri de squash, jacuzi şi diferite tipuri de saună. Apoi, s-a dezvoltat foarte mult turismul medical. „E ca o fabrica. Sunt zeci de cabinete medicale, de tratament. O mare parte din clienţi vin prin Casa de asigurări de sănatate a Ungariei, care subvenţionează tratamentele. La tratament vin şi foarte mulţi germani, care stau între 12 şi 18 zile”, explică Eniko.
Revelion românesc la Hajdúszoboszló
Hajdúszoboszló este una dintre destinaţiile preferate ale românilor din Ardeal şi Banat. Numărul turiştilor români care vin aici reprezintă circa15% din total, conform reprezentanţilo Biroului de Promovare Turistică. Asta înseamnă circa 45.000 de turişti pe an.
Apropierea de graniţă, staţiunea se află la circa 70 de kilometri de Oradea şi la circa 220 de kilometri de Cluj-Napoca, şi serviciile de calitate la preţuri rezonabile îi atrag pe turiştii români aici. De Revelion, românii sunt cei mai numeroşi turişti străini din staţiune, întrucât polonezii şi germanii vin în timpul verii.
Anul acesta, românii au rezervat 80% din locurile de la cea mai mare petrecere de Anul Nou din staţiune – Revelion la parcul acvatic acoperit Aqua-Palace. „La Revelion Aqua-Palace din cei 1.000 de persoane care pot intra 800 au fost români”, a precizat Eniko Levay. Pentru 29 de euro, turiştii au avut parte de o petrecere inedită în costum de baie. Pe lângă mâncare şi şampania de la miezlul nopţii, clienţii au beneficiat de show cu laser, show brazilian de samba, party cu spumă.
„A fost foarte fain, mai ales că au venit cu o căruţă de animatoare”, a spus Dan Burci, un clujean care s-a distrat la Revelion. „Mi-a plăcut foarte mult atmosfera relaxată. E ceva inedit de Revelion”, a arătat orădeanca Maria Dumitrescu. Clienţii au sărbătorit Anul Nou de nouă ori – conform orei din România, dar şi a celei din Ungaria. Un alt Revelion la care s-a băut şampanie de două ori a fost la Hotelul Korona. Aici petrecerea a fost animată de dansatori populari şi de o tombolă. Nu au lipsit hituri precum „Dumurile noastre toate”, iar la ora 12, ora României, s-a cântat „La mulţi ani” în română. Turiştii au avut parte pe 31 decembrie de un pluguşor spectaculos în centrul oraşului şi de focuri de artificii.
Hoteluri rezervate de români
Românii au fost prezenţi în majoritatea hotelurilor din Hajdúszoboszló de Revelion. Unele dintre ele, precum Hotel Apollo sau Hotel Korona, clienţii au fost aproape în totalitate români. „Venim în fiecare an aici pentru că preţurile sunt bune şi serviciile de calitate”, a declarat George Vuşcan, un arădean, care a petrecut Revelionul la Hotel Hungarospa Thermal de trei stele. El a plătit pentru două persoane, un pachet de patru nopţi 177.200 de forinţi. (560 de euro). Preţul a inclus demipensiune (mic dejun şi cină bufet suedez), bal în seara de Revelion (cina bufet suedez, un pahar de bautura, programe muzicale, sampanie la miezul nopti, bufet de miezul nopti ,cadouri), fololsirea piscinelor termale din hotel, sauna, infrasauna, camera cu aburi, halat de baie, parcare pazita. Plus, intrare gratuita in cel mai mare comlex de bai in Europa: Standul Termal (Baile Balneare), Piscina Arpad, si la noul complex acvatic, AQUA PALACE.Hotelul are 104 spaţii de cazare cu 208 de locuri. Pachetul de 3 nopţi la Hotel Korona a costat 206 euro şi a inclus demipensiune, masa de revelion , două bilete la Aqua Palace şi unul la băile termale. Cazarea pentru trei nopţi la o pensiune din Hajduszoboszlo costă circa 100 de euro pentru două persoane.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
