FOTO VIDEO Şapte fotografii emblematice de la Revoluţia din Cluj şi poveştile incredibile din spatele acestora
0
Poveştile fotografilor care au imortalizat evenimentele din zilele de 21 şi 22 Decembrie 1989 din Cluj-Napoca sunt prezentate într-un documentar de excepţie lansat în aceste zile. Realizatorul documentarului a selectat şapte fotografii emblematice şi ne-a spus poveştile extraordinare din spatele acestora.
Fotografii realizate în decembrie 1989 la Cluj-Napoca, precum cele ale lui Răzvan Rotta, au făcut înconjurul lumii, fiind publicate pe primele pagini ale unor publicaţii internaţionale. Unele, deşi sunt mai puţin cunoscute, au o valoare documentară extraordinară. Rareş Beuran, fotograf şi lector dr. la Departamentul de Jurnalism şi Media Digitală, Universitatea Babeş-Bolyai, a reconstituit, într-un documentar de excepţie, evenimentele din 21 şi 22 decembrie 1989 de la Cluj-Napoca, folosind cele mai relevante imagini realizate de 11 fotografi clujeni.
Pe lângă fotografii inedite, documentarul prezintă şi poveştile fotografilor care au imortalizat evenimentele. Prima versiune a filmului documentar „Mărturii fotografice de la Revoluţie. Cluj-Napoca, Decembrie 1989” a fost prezentată, zilele trecute, la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării.
„Le-a fost frică să nu fie confundaţi cu securiştii”
„Toţi cei 11 fotografi din documentar care au surprins Revoluţia la Cluj au fost pasionaţi de fotografie şi la întâlnirea cu studenţii au fost întrebaţi dacă au avut curaj să iasă în stradă pentru a face fotografii. Toţi cei prezenţi au recunoscut că le-a fost teribil de frică, în special cei care au realizat fotografii în 21 decembrie. Au completat că nu a fost un act de curaj, ci i-a motivat credinţa că prin fotografie vor rămâne aceste evenimente imortalizate, neştiind care va fi turnura evenimentelor din 21 decembrie”, a declarat Beuran pentru „Adevărul”.
Un element comun foarte interesant a fost faptul că „fotografilor le era frică să nu fie confundaţi cu securiştii, pentru că atunci cine avea curajul să iasă cu un aparat de fotografiat? În plus, nu putea oricine să-şi cumpere atunci un aparat foto bun. Analizând imaginile, am observat că unii au avut posibilitatea să-şi achiziţioneze aparate mai bune decât cele care se găseau în comerţ. Un aparat varia între 2.000 de lei – o calitate medie-inferioară – şi cele mai scumpe ajungeau la 7.500 - 10.000 de lei”, a mai spus cadrul didactic.
„Adevărul” l-a rugat pe Rareş Beuran să selecteze 7 fotografii emblematice realizate la Revoluţia din Cluj din 1989 şi să ne spună poveştile din spatele acestora.
Daniel Ilea, băiatul cu mătura, a fost, la câteva zeci de secunde de la realizarea fotografiei, rănit în picior de gloanţele trase de militari. FOTO: Răzvan Rotta
Cu mătura în faţa mitralierelor
„Din ceea ce-mi povestea fotograful, omul cu mătura, probabil, a fost la cumpărături în ziua aceea, şi, trecând prin Piaţa Unirii, l-a atenţionat pe Răzvan Rotta - care stătea în picioare şi fotografia scenele cu militarii care trăgeau în oameni - să se aşeze, să stea în poziţia culcat, ca să nu fie împuşcat. Fotografia este relevantă în contextul pe care mi l-a povestit domnul Rotta: un om care stătea în bătaia gloanţelor îi spune altuia să aibă grijă să nu fie împuşcat”, spune Beuran. Daniel Ilea, „băiatul cu mătura”, a fost, la câteva zeci de secunde de la realizarea fotografiei, rănit în picior de gloanţele trase de militari.
Fotografiile lui Rotta sunt cele mai cunoscute dintre cele realizate la Cluj, având în vedere că au fost publicate în „Paris Match”, una dintre ele chiar pe prima pagină a revistei. Răzvan Rotta era atunci asistent la Politehnică şi avea atestat de fotograf, fiind invitat să realizeze poze la diverse ceremonii de absolvire. După Revoluţie, a intrat în afaceri.
Persoanele care duceau un rănit la Ambulanţă, în Piaţa Unirii, au fost rugate să stea nemişcate o fracţiune de secundă pentru ca poza să nu fie mişcată. FOTO: George Mureşan
Salvatorii, rugaţi să stea nemişcaţi la poză
„Imaginea este realizată în 21 decembrie în Piaţa Unirii, zona anticariatului. Un băiat rănit la picior era dus spre Ambulanţă de patru bărbaţi. Filmele şi aparatele foto din acea vreme aveau o calitate mai slabă, ceea ce se vede şi în celelalte imagini realizate de majoritatea celor 11 fotografi din documentar. Astfel că multe fotografii sunt mişcate. Atunci, George Mureşan i-a rugat pe cei din imagine să stea puţin pe loc pentru a ieşi bine fotografia. Astfel, imaginea este foarte clară şi foarte bună. În film, George Mureşan le mulţumeşte încă o dată celor care atunci au mai întârziat o fracţiune de secundă pentru ca el să poată realiza acea fotografie. George Mureşan spunea că după ani de zile s-a întâlnit cu persoana rănită din imagine, ocazie cu care au stat la o cafea şi au rememorat acele clipe”, spune Beuran.
George Mureşan era student la Facultatea de Arte „Ion Andreescu”.
Fotografia este realizată pe 22 decembrie, pe B-dul Eroilor. În imagine o Dacie cu Nr 12 CJ 488; FOTO: Radu Mureşan
Dacia cu număr special pentru studenţii străini
Fotografia este realizată pe 22 decembrie, de Radu Mureşan, pe B-dul Eroilor. Radu Mureşan era fotograf profesionist, el realiza fotografiile de la frizerii, toate acele modele care apăreau expuse în vitrine. Astăzi, el este om de afaceri. „În acest moment, câtă lume îşi mai aduce aminte de acele maşini înmatriculate cu numere „12 CJ”, care aparţineau studenţilor străini, majoritatea erau arabi atunci, care erau la studii în România. Probabil că am găsi în folclor multe amintiri de atunci. Cu siguranţă se cunoaşte că aceşti studenţi străini aveau o cotă suplimentară de benzină, pe care probabil o plăteau în valută, astfel că puteau circula mai mult”, spune Beuran.
Doina Cornea împarte pâine manifestanţilor aflaţi în faţa Securităţii. FOTO: Rareş Beuran
Doina Cornea împarte pâine în faţa Securităţii
Imagine din 22 decembrie, la orele 13.00 -14.00, când mulţimea asediază sediul Securităţii de pe strada Traian 27. „Într-un camion, Doina Cornea alături de alţi revoluţionari, de fiul ei, de avocatul Vsilescu, Vasile Luca. Pe Doina Cornea am surprins-o în momentul când oferă pâine oamenilor aflaţi în faţa Securităţii. Eu, locuind în zonă, îmi aduc bine aminte acea pâine caldă, frumos mirositoare, adusă de la fabrica de panificaţie de vis-a-vis de Miliţia Judeţeană de atunci. Nu ştiu astăzi cum s-ar interpreta acel gest făcut de Doina Cornea de a împărţi pâine manifestanţilor. Probabil că s-ar interpreta ca un gest simbolic, de libertate, uitându-se că noi aveam dreptul o jumătate de franzelă pe zi, eliberată pe baza de cartelă”, spune Beuran.
În seara de 21 decembrie, o Dacie ducea acasă bradul de Crăciun, printre mitraliere şi militari. FOTO: Remus Rusu
Cu bradul de Crăciun printre mitraliere
Fotografie realizată de Remus Rusu, care era atunci muncitor la fabrica Clujana. „El în 21 decembrie seara a tipărit pozele şi cu ele s-a dus, a doua zi, la fabrică, şi le-a pus la panoul de onoare al fruntaşilor, aflat la etajul 3, la fabrica Clujana”, spune Beuran. „Poza selectată este făcută pe fostul Bulevard Lenin (acum Bulevardul 21 decembrie-nr) după Spitalul Stanca. În stânga, avem un TAB (Transportor amfibiu blindat) cu militari, în mijlocul străzii este amplasată o mitralieră de companie pe afet care nu se vede foarte bine, deoarece sunt maşini în trafic. În dreapta, sunt militarii care stau pe trotuar şi, ceea ce e foarte interesant, este o maşină Dacia care se deplasa spre centru, şi care avea un brad de Crăciun în portbagaj. Era 21 decembrie, când deja s-a tras în oamenii. Unii oameni se pregăteau de Crăciun. Nu ştiu dacă la momentul realizării fotografiei s-a aflat că se trăsese în oameni”, explică Beuran.
Rugăciune la Catedrala Ortodoxă, în 22 decembrie, orele 10-11 . FOTO: Eugen Moritz
Prima rugăciune în libertate
Fotografie realizată de Eugen Moritz, în 22 decembrie, dimineaţa, între orele 10 şi 11, la Catedrala Ortodoxă din centrul oraşului. El era proaspăt profesor, absolvise Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” şi fusese repartizat la Călăraşi. Acum era în vacanţă. „El a avut şansa de a urca la etaj în clădirea Arhiepiscopiei de atunci şi are o imagine în care mulţimea este pe treptele Catedralei şi se roagă. Celebrul părintele Dumitru Pintea a ieşit cu crucea, după slujbă, şi a mobilizat masele. Aş denumi fotografia: „Primul Tatăl Nostru în libertate” sau „O rugăciune în libertate”, un lucru destul de neobişnuit, să zic, având în vedere că Ceauşescu nu fugise la acea oră. Oamenii s-au aşezat pe trepte şi au început să spună Tatăl Nostru”, explică Beuran.
Doi tineri privesc cu speranţă spre balconul Judeţenei de partid, unde manifestanţii ţineau discursuri în 22 decembrie. FOTO: Essig József
Privind cu speranţă spre viitor
„Fotografia color realizată în 22 decembrie, de Essig József, este cea cu care am încheiat aceasta prima parte a filmului. În imagine vedem o tânăra şi un tânăr, frumoşi, senini, care parcă privesc către viitor cu optimism şi cu speranţa! Cei doi se uitau spre balconul fostului Comitet Judeţean de partid unde pe 22 decembrie s-au ţinut discursuri, s-au ars cărţile lui Ceauşescu şi s-au distrus portretele cu acesta”, explică Beuran.
Essig József era operator de imagine la TVR.
Unde au fost realizate imaginile
Imaginile prezentate în film sunt realizate în locurile unde au avut loc cele mai importante evenimente din 21 şi 22 Decembrie – în Piaţa Libertăţii, actuala Piaţa Unirii; în Piaţa Ştefan Cel Mare, actuala Piaţa Avram Iancu; în Piaţa Mihai Viteazu şi în faţa principalelor sedii ale puterii comuniste de atunci - clădirea Comitetului Judeţean de Partid actuala Prefectură, Miliţia Cluj şi Securitatea Cluj. „Pentru moment, ne-am concentrat pe zilele de 21 si 22 Decembrie, după care vom continua cu nararea vizuală a celorlalte zile ale Revoluţiei de la Cluj-Napoca. Avem încă o serie de interviuri programate şi unele realizate deja cu fotografi ai acelor zile”, spune Beuran.
Cine sunt cei 11 fotografi
În filmul documentar au fost prezentate fotografii realizate (în ordine alfabetică) de către: Rareş Beuran, Essig József, Feleki Károly, Kántor László, Vasile Luca, Peter Mercea, Eugen Moritz, George Mureşan, Radu Mureşan, Răzvan Rotta, Remus Rusu, alături de imagini din Arhiva Minerva. Pasiunea pentru fotografie este ceea ce au în comun aceşti autori, dintre care, în Decembrie 1989, unii erau fotografi cu experienţă, în timp ce alţii erau amatori.
De ce acest proiect?
„În primul rând, din dialogul cu studenţii am înţeles că le este dificil să-şi imagineze respectivele zile din istoria recentă a oraşului nostru. Am pomenit asta şi zilele trecute la la vizionarea filmului documentar: fiul meu David, de 7 ani, uitându-se la fotografiile listate în timp ce lucram la această producţie, m-a întrebat “Tată, dar pe vremea lui Ceauşescu aşa era viaţa - în alb şi negru?” Mă bucur cu atât mai mult că am reuşit să identific şi fotografii color de la Revoluţie. Apoi, cred că într-o eră a comunicării digitale, naraţiunile vizuale sunt conţinuturi media care pot fi considerate interesante şi de segmentele de public mai tânăr. Al treilea motiv ar fi experienţa personală. Am ieşit şi eu în stradă atunci şi am reuşit să fotografiez câteva cadre - este vorba de evenimentele petrecute în momentul în care demonstranţii au ajuns în zona sediului fostei Securităţi din Cluj-Napoca. Una din fotografii, de exemplu, imortalizează momentul în care Doinea Cornea, din remorca unui camion, împărţea pâine oamenilor. A fost o emoţie extrem de puternică. De neuitat”, explică Beuran.
Echipa proiectului
„Este începutul unui demers de reconstrucţie vizuală a unor file de istorie fotografică locală, la care am colaborat cu profesionişti media şi cu studenţi jurnalişti”, mai spune cadrul didactic.
Materialul este realizat cu sprijinul acordat de Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative şi ale Comunicării, Departamentului de Jurnalism şi Media Digitală; Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca; Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului; Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei; Redacţia Ziarului Szabadsag şi Cinematograful Victoria din Cluj-Napoca.
Echipa care a lucrat în mod voluntar la acest proiect este formată din studenţi jurnalişti şi profesionişti media: Pálfi Áron, Ovidiu Duţă, Emanuel Turbuc, Cătălin Nunu, Marius Benţa, Adrian Chircă, Victor Lungu, Péter Árpád, Alexandru Nistor, Sebastian Duca, Ştefania Moldovan, Darius Stoian şi Claudiu Moisescu, Director de imagine.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
