FOTO Povestea Claudinei Rhedey, stră-străbunica Reginei Elisabeta a II-a, contesa care a pus România pe harta familiei regale britanice

FOTO Povestea Claudinei Rhedey, stră-străbunica Reginei Elisabeta a II-a, contesa care a pus România pe harta familiei regale britanice

Claudine Rhedey într-un tablou al celebrului pictor austriac Moritz Daffinger, care apărea pe bancnota austriacă de 20 de şilingi înainte de adoptarea euro.

Claudine Rhedey, fiica unul nobil mahgiar din Ardeal, făcea în secolul al XIX-lea furori la balurile din Budapesta şi din Viena. Frumuseţea ei răpitoare a pus stăpânire pe ducele Alexandru Württemberg, fiul fratelui mai mic al regelui german Frederic I de Wurttenberg. De dragul ei, Alexandru a făcut un lucru foarte rar pentru familiile regale din acea vreme.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul clujean Tudor Sălăgean, directorul Muzeului de Etnografie al Transilvaniei, a făcut pentru „Adevărul“ un top trei al celor mai frumoase femei pe care Clujul le-a dat istoriei. Pe primul loc este Claudine Rhedey (foto) - stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit, Polixenia Wesselenyi, o baroneasă care a trăit în secolul al XIX-lea şi Livia Pordea, clujeanca de care s-a îndrăgostit Regele Carol al II-lea.
Claudine Rhedey, str-străbunica reginei
 
Una dintre cele mai frumoase femei care şi-a legat viaţa de Cluj este contesa Claudine de Rhedey (foto dreapta), cea care a pus oraşul de pe Şomeş pe harta familiilor regale, ea devenind stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit. „Era într-atât de frumoasă, încât ducele de Wurttemberg a încheiat cu ea o căsătorie morganatică, un un tip de căsătorie între oameni cu ranguri sociale inegale, care împiedică trecerea de titluri soţului şi privilegii pentru soţie şi orice copil născut din căsătorie. O astfel de căsătorie este un lucru foarte rar în familiile regale. Acest lucru s-a întâmplat întrucât familia Claudinei de Rhedey nu putea aspira în mod normal la o astfel de căsătorie cu un descendent al familiei regale a Germaniei“, povesteşte istoricul Tudor Sălăgean. Ducele Alexandru de Württemberg (9 septembrie 1804 – 4 iulie 1885) a fost bunicul viitoarei regine Mary de Teck, soţia primul monarh britanic al Casei de Windsor - regele George al V-lea al Regatului Unit. Fiul lui George al V-lea, prinţul Albert este tatăl reginei Elisabeta a II-a a Angliei, care  în 2012 a sărbătorit jubileul de dimanat, care atestă 60 de ani de când este Regină. 

 
Şi-a petrecut adolescenţa la Cluj

Claudine şi-a petrecut o mare parte a adolescenţei în Palatul Rhedey (foto jos), care se află în centrul Clujului, la intersecţia dintre strada Napoca şi Piaţa Unirii, vis-a-vis de Hotelul Continental. Claudine s-a născut într-un sat din judeţul Mureş, iar în 1835 s-a căsătorit cu ducele Alexandru de Wuttemberg, fiul lui Louis von Wuttemberg, fratele regelui Germaniei. Deşi a murit la scurt timp după căsătorie, 6 ani, Claudine a avut trei copii: prinţesele Claudine, Amalie şi prinţul Francisc.În 1863, cei trei copii ai săi au fost ridicaţi la rang de prinţ/prinţesă de Teck de regele William I de Württemberg. 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

 
 
Povestea de dragoste care a făcut înconjurul Europei 
„Era încă o copiliţă când ducele Alexander de Wurttenberg, fiul fratelui mai mic al regelui german Frederic I de  Wurttenberg, a remarcat-o la un bal vienez. S-a îndrăgostit nebuneşte. Cu opt ani mai în vârsta decât contesa clujeancă (foto dreapta), Alexander era un ofiţer de succes. Glorios în atâtea bătălii, ştia că are de dus, de această dată, o lupta dura, pe doua fronturi: trebuia sa infrunte si incapatanarea contelui Rhedey de a-si da fiica dupa un inalt nobil occidental, dar si incapatanarea propriei sale familii, care nu vedea cu ochi buni casatoria lui cu cineva dintr-o clasa nobiliara aflata mult sub pretentiile unei case regale. Din fericire, castigase pe data (dragoste la prima vedere!) inima Claudinei, iar asta facea orice lupta parca mai usoara. Se vedea pe ascuns cu frumoasa contesa ardeleanca si-si faceau, mereu si mereu, promisiuni de iubire pana la moarte si planuri fericite, de familie cu multi prunci si cu multa dragoste. Voiau sa se casatoreasca numaidecat, dar contele Laszlo Rhedey nici nu voia sa auda. Visase atat de mult sa si-o tina aproape pe Claudine, sa o dea dupa vreun vrednic nobil transilvan si s-o stie linistita la Cluj ori la Sangeorgiu de Padure, unde o vrea ea, doar ca sa-i vegheze, mai incolo, batranetile si sa-i insenineze zilele cu zambetul ei luminos si cuceritor. Daca Wurttenbergii s-au lasat convinsi, in cele din urma, cu o casatorie morganatica, in care contesa si copiii sai nu puteau sa pretinda nici titlurile nobiliare si nici mostenirea familiei regale a lui Alexander, contele Rhedey nu s-a lasat induplecat. Ani de zile au suferit in tacere Alexander si Claudine. Curajosul ofiter nu s-a dat in laturi de la nimic. A invatat maghiara, numai ca sa-i arate respectul sau contelui Rhedey, dar nici asta nu a fost de-ajuns... Abia in 1835, dupa moartea contelui Rhedey Laszlo, cand frumoasa Claudine implinise 23 de ani, ducele Alexander a venit la Sangeorgiu sa-i ceara mana. De-acum, nimic nu mai putea sta in calea iubirii lor. Sangeorgiul si Clujul se pregateau de nunta!“, relatează formula-as.ro într-un superb reportaj. În 2008, Prinţul Charles a făcut o vizită la cripta din Sângeorgiu de Pădure unde se odihneşte Claudinei de Rhedey, stră-stră-străbunica lui, într-un sicriu de plumb.
 
Polixenia Wesselenyi şi medicul englez
 
Pe locul II în topul istoricului clujean Tudor Sălăgean este Polixenia Wesselenyi. Baroneasa, care a trăit în secolul al XIX -lea în reşedinţa sa de pe actuala stradă Petru Maior din Cluj-Napoca, a fost un personaj influent în Ardeal. "Era o frumuseţe instruită şi foarte talentată, care la circa 21 de ani a rămas văduvă, după ce a fost căsătorită cu contele Janos Banffy", declara istoricul  Gheorghe Bodea pentru clujeanul.ro. Ca să să-şi găsească alinarea sufletului, pe la 1830, Polixenia pleacă într-o călătorie în Elveţia şi Italia. În Italia cunoaşte un medic englez, pe nume John Peget, care se îndrăgosteşte pe loc de ea, renunţă la medicină, o ia de nevastă şi se mută împreună la Cluj. "Ei îi rămăseseră domeniile soţului ei la Ghiriş, Câmpia Turzii de azi, dar şi castelul de la Luna. John Peget, ajutat de ea, care colindase mult Europa, face acolo o agricultură ultramodernă, cu aparatură modernă. Peget îşi face cea mai mare crescătorie de cai de rasă din Transilvania. Locuiau şi în palatul ei de la Cluj, dar toamna stăteau mai mult la Ghiriş", a mai povestit istoricul Gheorghe Bodea. Potrivit istoricului clujean, Polixenia şi-a scris însemnările de călătorie din Elveţia şi Italia şi le-a publicat în 1892 în limba maghiară şi română.
 
Miss România 1930 l-a cucerit pe Carol al II-lea
 
În final, Tudor Sălăgean a amintit-o şi pe clujeanca Livia Pordea, care a fost una din cele mai frumoase femei din istoria Clujului, câştigând în 1930 titlul de Miss România. Fiica de primar liberal al Clujului interbelic, Livia s-a căsătorit cu milionarul evreu Max Auschnitt. Nu dragostea dintre cei doi a atras atenţia scrierilor vremii, ci zvonurile cu privire la aventurile dintre Livia şi Regele Carol al II-lea, care au scos-o din sărite chiar şi pe amanta „oficială” a acestuia, Elena Lupescu, spun istoricii.    
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: